Portul modern Constanța a împlinit 125 de ani de existență. Încotro se îndreaptă? (I)

În prezent, prin portul Constanța se exportă, în medie pe an, circa 20 de milioane de tone de cereale și semințe uleioase, atingându-se capacitatea maximă de depozitare și operare a terminalelor specializate existente. Sectorul cerealier din portul Constanța s-a dovedit a fi cel mai dinamic din punct de vedere investițional în ultimele două decenii. La capacitățile existente se vor adăuga, în curând, noile silozuri de la Socep și Umex, care vor face ca potențialul de operare al portului Constanța să crească până la 22 de milioane de tone de cereale. Grație recoltelor excepționale din acest an, din România, Serbia, Ungaria și Croația, dar și al creșterii altor categorii de mărfuri, portul Constanța se îndreaptă spre un record istoric al traficului de mărfuri din acest an. Pe primele nouă luni din 2021 s-a înregistrat o depășire cu 11% a traficului din anul precedent.

Transportul pe apă rămâne, în continuare, cel mai ieftin și mai prietenos față de mediu. De aceea, statul român trebuie să susțină, în continuare, dezvoltarea porturilor de la mare și de pe Dunăre, eliminarea pragurilor și asigurarea adâncimilor optime pe calea de navigație fluvială.

Viitoarea strategie de transport a României ar trebui să aibă în centrul ei transportul maritim și fluvial – susțin specialiștii din industria portuară, care le reamintesc guvernanților că, în prezent, 80% din cantitățile de mărfuri care intră în țara noastră vin prin portul Constanța.

Astăzi, rolul și importanța portului Constanța în comerțul extern al României și al Europei sunt afectate, în bună măsură, de starea dezastruoasă a rețelelor rutiere și feroviare naționale, care ar trebui să-i asigure conexiunea pe uscat cu țara, cu continentul. Din această cauză, porturile maritime românești au pierdut numeroase fluxuri de mărfuri în favoarea porturilor europene concurente.

Intervențiile și presiunile portuarilor au obligat autoritățile române să investească în infrastructura feroviară. În prezent, a intrat în linie dreaptă un proiect de investiții de circa 700 de milioane de euro, al companiei CFR SA. În cadrul lui, în decurs de un an sau doi vor începe și lucrările de reabilitare a triajelor de la Valu lui Traian și de la Palas, care sunt vitale pentru portul Constanța.

În plus, CFR Marfă și ANAF vor trebui să rezolve problema celor 600 de vagoane aflate în conservare sau în executare silită, care blochează rețeaua feroviară din portul Constanța.

Specialiștii atrag atenția că portul Constanța a fost proiectat ca un port feroviar, în care mărfurile să intre și să plece pe calea ferată. În prezent, din rețeaua sa feroviară, Administrația portuară deține 58 de kilometri, CFR SA - 256 kilometri, iar operatorii privați, 11 kilometri. Din cauza blocajelor existente și a lipsei investițiilor pe rețeaua administrată de CFR SA, funcția feroviară a portului este grav afectată.

În acest context, trebuie menționat faptul că marile porturi europene și-au propus ca, până în anul 2030, între 20% și 30% din fluxurile de mărfuri care, în prezent, se derulează pe rețele rutiere, să treacă pe calea ferată.

Cea mai mare investiție din portul Constanța, în acest an, și care este în curs de finalizare o reprezintă lucrările de dragaj, prin care adâncimile din dane și de pe șenalele navigabile sunt aduse la cotele de proiectare. În prezent este aproape de final dragajul în portul de lucru, de la Agigea, unde adâncimile au fost aduse de la 7 la 9 metri, fiind necesare și lucrări de refacere a cheurilor.

Astăzi, Constanța este portul de la Marea Neagră care asigură cele mai mari adâncimi. Drept urmare, în terminalul Comvex au putut acosta nave cu pescajul de 19 metri.

Modernizarea rețelei de alimentare cu energie electrică a portului Constanța - una dintre cele mai mari lucrări de investiții aflate în pregătire și care e finanțată din fonduri europene – face obiectul proiectelor „Electrice 1” și „Electrice 2”. Primul – care vizează sectoarele cunoscute sub numele „portul vechi” și „portul nou” - a fost adjudecat și a început proiectarea lucrărilor de execuție. În cadrul celui de al doilea, va fi modernizată rețeaua din sectorul Agigea.

Din fondurile proprii ale Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța sunt finanțate lucrările de refacere a rețelei de apă, lucrările de reparații curente și de reparații capitale ale infrastructurii portuare (cheuri, platforme și cale ferată). Numai pentru rețeaua feroviară proprie, compania a alocat 10 milioane de lei.

Tot din fonduri europene, se derulează proiectul „Protect”, care va fi finalizat în 2022. În cadrul, va fi construită, la Galați, o navă tanc de 15.000 tone, pentru colectarea apelor reziduale și a apelor periculoase. De asemenea, va mai fi construită o stație de epurare modernă, care se va adăuga celei existente. (Va urma)