Portul Constanța așteaptă de prea mulți ani să fie scos din starea de semi-izolare

Între timp, premierul Ludovic Orban și colegii de cabinet continuă să se documenteze intens. Discută cu reprezentanții mediului de afaceri, se deplasează pe șantierele noilor investiții, iau pulsul economiei, îi află nevoile și așteptările.

Iată, pe 10 iunie 2020, primul ministru a vizitat Șantierul Naval Brăila, în care sunt construite cele 86 de module ale tablierului viitorului pod de peste Dunăre. Apoi, a vizitat Combinatul Siderurgic Liberty Galați, care va fi transformat în "combinat verde", cu nivel zero al emisiilor de dioxid de carbon. Pe 11 iunie, a participat la inaugurarea sucursalei din Galați a Băncii Române de Credite și Investiții, pentru ca mai apoi să participe la videoconferința organizată de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România cu tema "Măsurile pentru relansarea economică a României".



Investiții pe Coridorul 4 pan-european

În timpul deplasărilor la Brăila și Galați, premierul a dezvăluit câte ceva din viitorul program de măsuri economice, al cărui centru de greutate îl reprezintă investițiile în domeniul infrastructurii, energiei și reindustrializării.

"În ceea ce privește marile proiecte de infrastructură, în următorii zece ani, România va investi peste 40 de miliarde de euro în dezvoltarea infrastructurii de transport. De asemenea, va exista un angajament de dezvoltare a infrastructurii în domeniul energiei, de cel puțin 25 de miliarde de euro pe următorii zece ani.

Obiectivul nostru este să reindustrializăm România, să folosim toate pârghiile pe care le avem la dispoziție pentru a atrage noi investiții, pentru a dezvolta capacități industriale, pentru a reuși cu adevărat să producem competitiv cât mai multe lucruri în România, fructificând toate oportunitățile care ne vor fi oferite de dezvoltările de pe piața europeană și de pe piața internațională", a declarat primul ministru.

Unul dintre obiectivele prioritare este finalizarea tuturor lucrărilor de investiții de pe Coridorul 4 pan-european, care face legătura între Constanța și Nădlac, între portul Constanța și nordul Europei, a spus Ludovic Orban.

Dunărea revine în atenția guvernanților

Vorbind despre necesitatea fructificării poziționării Brăilei și Galațiului pe cel mai important coridor european de transport fluvial, care leagă Marea Neagră de Marea Nordului, premierul a afirmat: "Din păcate, guvernările din ultimii ani au neglijat necesitatea absolută de a asigura navigabilitatea Dunării prin lucrări de dragare, care să permită respectarea standardelor de navigabilitate pe Dunăre. Doar în acest fel putem, cu adevărat, să dezvoltăm acest avantaj pe care îl avem, avantaj de care va beneficia în mod evident și Galațiul, și Brăila și, în general, toate arealele dunărene și localitățile dunărene, pentru că orice creștere a traficului comercial și a traficului de nave de transport persoane pe Dunăre va crea o dinamică economică și va permite dezvoltarea unor zone care sunt rămase în urmă. Se știe foarte clar că sudul țării este cu un nivel de dezvoltare mai scăzut decât alte zone".

Ei bine, dacă Guvernul liberal a înțeles importanța economică a Dunării, ne așteptăm ca programul de reconstrucție națională să cuprindă măsuri concrete pentru asigurarea condițiilor optime de navigație fluvială și pentru dezvoltarea porturilor dunărene.



Durerile portului Constanța

Eu sper ca declarațiile premierului Ludovic Orban despre investițiile în infrastructura rutieră, feroviară și fluvială să se materializeze, cât mai repede, în fapte. Din cauza infrastructurii rutiere, feroviare și fluviale dezastruoase, portul Constanța este semi-izolat și pierde importante fluxuri de mărfuri din Extremul Orient, Orientul Mijlociu și ținuturile caspice. Degeaba portuarii constănțeni investesc în creșterea adâncimilor, în noi terminale și în modernizarea celor vechi, în accelerarea vitezei de încărcare și descărcare a navelor, câtă vreme trenurile de marfă nu pot circula cu mai mult de 15 kilometri pe oră, autostrăzile de mare viteză lipsesc, iar Dunărea nu este navigabilă pe tot parcursul anului. Din cauza stării dramatice a infrastructurii de transport, produsele românești din Transilvania și Banat se duc spre porturile din Grecia și Italia în loc să ajungă la Constanța.

În prezent, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța și operatorii portuari fac eforturi disperate să promoveze portul Constanța în Serbia, Ungaria, Austria și… Cluj, să atragă fluxurile de mărfuri. Dar nu le pot promite exportatorilor că mărfurile lor vor circula cu cel puțin 50 de kilometri pe oră pe calea ferată, că România ar putea fi traversată de la Est la Vest, pe șosele, într-o singură zi sau că barjele încărcate cu mărfuri la întreaga lor capacitate vor putea tranzita Dunărea.