Portul Constanța așteaptă de două decenii să fie invadat de centrale eoliene și solare

Marţi, 30 Iunie 2020
352
Portul Constanța visează de aproape două decenii să pună vântul și soarele la muncă, să devină prima platformă portuară independentă energetic, primul port ecologic de la Marea Neagră.

În ianuarie 2003, visurile i-au fost stimulate de un proiect realizat de IPTANA și IBB Suedia, care prevedea punerea în funcțiune, în portul Constanța, a 22 turbine eoliene, de 850 KW fiecare, înălțate pe stâlpi de susținere, la 65 de metri deasupra solului, și a 4 turbine eoliene, de 2 MW, ridicate la 80 de metri. Complexul energetic urma să fie amplasat într-o zonă a portului unde vântul suflă cu 16 metri pe secundă mai tot timpul anului (cu 10 m/s mai mult decât este nevoie).

Investiția era evaluată la 48,3 milioane euro. Finanțarea, construcția și exploatarea complexului energetic cădeau în sarcina companiei calificate, cu care urma să se încheie contractul. Aceasta trebuia să vină cu banii, echipamentele și montajul, iar portul să ofere terenul, rețeaua de distribuție și consumatorii, primind, în schimb, curent electric ieftin.



Licitație pentru o… speranță


Un an mai târziu, în ianuarie 2004, concernele General Electric și ABB au depus, la Ministerul Transporturilor, oferte pentru construcția centralei eoliene de 28 MW, din portul Constanța.

Licitația pentru investiția care urma să transforme Constanța în "port verde", a fost câștigată, în 2006, de consorțiul internațional EOS, care includea companiile: Rokura SRL București, NEK Umwettechnik AG Elveția, AET Elveția și RenInvest AG Elveția.

Proiectul final prevedea amplasarea a 18 generatoare a câte 2,5 Mw fiecare după cum urmează: 6 generatoare, în zona cazematelor de pe digul de nord; 6 generatoare, pe digul de sud; alte 6 generatoare, pe colina de vest a portului, între porțile 7 și 9. Palele de vânt urmau să fie ridicate la înălțimi de 60 - 80 m.

Investiția era finanțată, în întregime de EOS, în vreme ce Administrația portuară punea la dispoziție terenul și rețeaua de distribuție a energiei electrice. Generatoarele urmau să fie livrate de americanii de la General Electric Wind Energy. Lucrările de construcție erau programate să înceapă în toamna anului 2007 și să se încheie în decurs de 24 luni.

Valoarea investiției se ridica la 50 – 55 milioane euro.

O decizie uluitoare

În vara lui 2007, după un an de negocieri cu EOS, licitația a fost anulată, decizia fiind consecința unui control efectuat de Ministerul Transporturilor, după cum susținea Constantin Matei, care fusese proaspăt uns la conducerea Administrației portuare. Să notăm faptul că la "cârma" ministerului tocmai fusese numit Ludovic Orban, mandatul său acoperind intervalul 7 aprilie 2007 - 29 decembrie 2008.

Ce au descoperit cei ce au executat controlul, de a fost nevoit ministrul Orban să anuleze licitația, nu se știe, întrucât organizatorii au pus "batista pe țambal".

"Mugurii" schimbării

Dar visul nu a murit, rămânând undeva în subconștientul portuarilor. Între timp, în portul Constanța au apărut încercări timide de utilizare a "energie verzi". Firma Canopus era singurul operator portuar care exploata energia solară și energia termică a apelor subterane. Apa caldă, aflată la mare adâncime în portul Constanța, a fost adusă la suprafață și, cu ajutorul recuperatoarelor de energie geotermală, asigura încălzirea pavilionului administrativ.

"În cazul portului Constanța, energia solară se poate aplica cu succes în punctele greu accesibile – afirma, în iunie 2008, Gheorghe Iorov, directorul general adjunct al CNAPMC. Spre exemplu, geamandurile sunt dotate cu panouri solare. Ne-am gândit ca, în viitor, să construim stâlpi de iluminat, cu panouri solare, în locurile izolate de pe diguri, unde este mai costisitor să duci cabluri. Am făcut cerere de ofertă. La ora actuală, prețurile sunt cam prohibitive: un stâlp de iluminat, care folosește leduri de putere, costă circa 5.000 de euro. La 8 ore de expunere solară, o astfel de instalație acumulează energia în timpul zilei și asigură 16 ore de consum."



Un nou eșec


Au trecut anii și, pe 30 septembrie 2010, Ioan Bălan - directorul general de atunci al CNAPMC mi-a dat vestea cea mare: "Vom relua studiul privind construcția centralelor eoliene pe platforma portuară. Avem în vedere să instalăm un număr de 14 - 15 asemenea turbine. Un alt proiect ar putea fi legat de energia soarelui. Ce-ați spune dacă pe hectarele de acoperișuri din port ar fi instalate panouri solare, nu doar pentru apă caldă, dar și pentru curent electric? Pe timpul iernii, s-ar consuma mai puține gaze la încălzire. Va trebui să demarăm cât mai repede aceste studii, pentru ca anul viitor să accesăm fonduri europene. Uniunea Europeană alocă resurse importante pentru proiectele care contribuie la protecția mediului, la utilizarea surselor de energie regenerabile. Ele sunt eligibile și nu vom avea nicio emoție că ar putea fi respinse."

Proiectul mai vechi al parcului eolian din portul Constanța a fost reluat, realizându-se studiul de oportunitate. Pașii următori erau execuția studiului de fezabilitate și organizarea licitației, dar n-au mai fost făcuți. Criza economică mondială declanșată la începutul 2009 se adâncea continuu, blocând investițiile, spulberând planuri de viitor și vise.



Speranțe renăscute


Peste proiectul energetic revoluționar al portului Constanța s-a așternut praful uitării. Nu mi-aș fi amintit de el dacă Virgil Popescu - ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri n-ar fi declarat, în cadrul unei videoconferințe pe teme energetice, că România trebuie să pună în valoare potențialul Mării Negre, construind ferme eoliene offshore, precum cele din Marea Nordului.

Eu sper în noul context să se dea praful jos de pe vechiul proiect portuar, care așteaptă de prea mult timp să fie pus în aplicare. Cine știe, poate îl vom regăsi în mult așteptata strategie de repornire a economiei, pe care Guvernul Orban a anunțat că îl va prezenta public în cursul zilei de 1 iulie 2020.

Tare mi-aș dori să apuc ziua când voi putea începe cronica dedicată transformările în industria portuară astfel:

"În portul Constanța, vântul și soarele au fost puse la muncă. Platforma portuară este, de acum, independentă energetic. Centralele sale eoliene și panourile solare îi asigură întreg necesarul de curent electric și energie termică. Grație instalațiilor performante de desprăfuire din terminalele de mărfuri și a perdelelor de verdeață, aerul este la fel de curat și sănătos ca în vârf de munte. Doamnelor și domnilor, Constanța a devenit primul port ecologic de la Marea Neagră!" 



Pagina a fost generata in 0.2508 secunde