Portuarii, puși pe jar cu o știre falsă. „Bomba de presă” privind vânzarea administrației portuare e un fâs!

Trebuie să știți, stimați cititori, că întreaga făcătură a fost construită în jurul unei știri adevărate. În ședința din data de 3 februarie 2021, Guvernul Cîțu a aprobat proiectul privind abrogarea Legii 173 din 2020 privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică.

Actul normativ fusese adoptat, pe 13 august 2020, cu votul majorității social-democrate, și interzicea, pentru o perioadă de doi ani, vânzarea participațiilor deținute de stat la companii. Faptul că interdicția era limitată la doi ani demonstra că legea fusese concepută de social-democrați ca o piedică în calea proiectelor guvernării liberale de a redresa o serie de companii ale statului. PSD își făcuse socoteala că, după un an sau doi, va reveni la putere și atunci va putea să vândă el participațiile statului.

Companiile care au nevoie de ridicarea interdicției

Întrucât interdicția afecta măsurile de redresare a unor companii de stat aflate în dificultate și atragerea de finanțări de pe piața de capital, Guvernul Orban a încercat, fără succes, să ridice bariera dând o ordonanță de urgență în septembrie 2020. Printre unitățile economice care aveau nevoie grabnică de ridicarea interdicției se aflau:

- compania Hidroelectrica SA. Aceasta intenționa să atragă de pe piața de capital 26 de miliarde de lei până în anul 2030, pentru realizarea unui amplu program de investiții (parcuri solare, parcuri eoliene on-shore și off-shore, dezvoltarea de rețele de încărcare a automobilelor electrice, realizarea de construcții hidro-energetice pe fluviul Dunărea, construcția unei stații de obținere a hidrogenului prin electroliză și altele);

- Complexul Energetic Oltenia. Având în vedere faptul că Uniunea Europeană derulează un program de înlocuire a combustibililor fosili cu energia provenită din surse regenerabile, compania este obligată să se restructureze și să se decarbonizeze. Planul de restructurare vizează construcția, până în 2025, a opt parcuri fotovoltaice la Rovinari, Turceni și Ișalnița, cu o capacitate instalată totală de cca 700 MW, reabilitarea și modernizarea microcentralei de la Turceni cu o capacitate instalată de 10 MW și dezvoltarea de capacități noi pe gaze naturale, cu o capacitate instalată totală de cca 1300 MW, la Ișalnița și Turceni. Valoarea investițiilor se ridică la 3,5 miliarde de euro, finanțare urmând a fi asigurată prin ajutoare de stat. Pe de altă parte, compania are foarte multe active sociale – biserici, cimitire, cantine - care nu aduc venituri și a căror vânzare era oprită de legea în discuție;

- Uzina Feldioara. Specializată în prepararea uraniului, este cel mai important activ al Companiei Naționale a Uraniului, aflată în insolvență. Nuclearelectrica are nevoie de ea și dorește să o cumpere, dar este împiedicată de Legea 173 din 2020.

Dreapta politică, majoritară în Parlamentul României, va înlătura, fără doar și poate bariera legală din calea acestor proiecte, votând proiectul de act normativ aprobat de Guvernul Cîțu.

Au vrut să manipuleze opinia publică

Trebuie precizat, stimați cititori, că nici Legea 173 din 2020, nici proiectul prin care va fi anulată nu cuprind vreo listă de societăți, nu fac nicio referire la vreo companie a statului. De altfel, Constituția interzice să se legifereze pentru cazuri particulare. Este limpede că informația privind privatizarea Administrației Portului Constanța nu are niciun fundament real, că este o făcătură cu scopul de a manipula opinia publică, de a-i capta atenția, de a o face să reacționeze cel puțin prin accesarea și distribuirea informației.

Un lanț de tentative

Trebuie menționat faptul că știrea falsă a găsit un mediu favorabil pentru a i se da crezare. De-a lungul anilor, au existat mai multe tentative de a scoate la vânzare acțiuni ale companiilor de stat din transporturile navale și aeriene.

Pe 21 decembrie 2011, fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu a semnat protocolul de colaborare cu Bursa de Valori București pentru constituirea unui grup de lucru în vederea listări pe piața de capital a unor pachete de acțiuni de 5% de la mai multe companii, printre care: Administrația Porturilor Maritime Constanța și Administrația Canalelor Navigabile.

În anul 2014, premierul Victor Ponta cataloga ca fiind „neserioasă” ideea vânzării a doar 5% din acțiunile Administrației Portului Constanța pe bursă. El considera că ar trebui vândută o treime din capitalul ei social, pentru a atrage investitorii privați.

În 2016, Ministerul Finanțelor Publice a depus pe masa Guvernului memorandum-ul cu tema: „Necesitatea valorificării unor pachete de acțiuni deținute de stat la societăți”.

Se propunea majorarea capitalului social în patru întreprinderi publice, prin emiterea de acțiuni ce urmau să fie tranzacționate pe piața de capital. La Administrația Porturilor Maritime Constanța și CN Aeroporturi București, emisiunea de acțiuni trebuia să reprezinte 20 - 25% din capitalul social, la Complexul Energetic Oltenia - 15,29%, iar la Hidroelectrica - 15%.

Poziția ziarului „Cuget Liber”

De-a lungul anilor, ziarul „Cuget Liber” a prezentat cu obiectivitate tentativele de vânzare a unor pachete de acțiuni ale Companiei Naționale Administrației Portului Constanța, demonstrând cu date concrete efectele negative ale unui asemenea demers.

Dar cel mai serios argument este faptul că Administrația Portului Constanța este nu doar companie, ci și autoritate a statui român.

Prin tranzacționarea pe bursă s-ar deschide calea oricărei persoane fizice sau juridice românești sau străine să devină acționar la CNAPMC, deci într-o autoritate de stat. De la acest punct, ne putem imagina orice scenariu, inclusiv preluarea controlului asupra porturilor maritime românești de către o putere străină. Aceasta ar constitui o gravă amenințare pentru economia națională, dar și a țărilor vecine, pentru securitatea României, a Uniunii Europene și a NATO.