Populația - clientul preferat al instituțiilor de credit în 2019

Piața creditelor bancare a fost în suferință, în anul 2019, din cauza politicii economice a defunctului Guvern Dăncilă. Măsurile fiscal-bugetare adoptate prin OUG 114 din decembrie 2018 au obligat instituțiile bancare să fie mult mai prudente la acordarea împrumuturilor. Instituirea așa-zisei taxe pe lăcomie, în fapt o măsură de suprataxare a instituțiilor de creditare, a fost privită ca o amenințare la adresa sistemului bancar românesc. 

Chiar dacă unele bănci au mai relaxat pe ici, pe acolo, condițiile de acordare a împrumuturilor, clienții au continuat să fie priviți cu neîncredere.

Drept urmare, creditarea a contribuit prea puțin la creșterea economică. Influența ei s-a simțit mai ales prin stimularea consumului și a importurilor. Condițiile exagerate de acordare a împrumuturilor i-au determinat pe producătorii autohtoni de mărfuri și servicii să amâne investițiile pentru vremuri mai bune și să încerce să se descurce cu resursele proprii. 

Imobiliarele și consumul – campionii creditării

La 30 noiembrie 2019, creditele neguvernamentale (în lei și valută, inclusiv cele neperformante) însumau 270.973,5 milioane echivalent lei. Față de finele anului 2018, suma era cu 6,77% mai mare, fapt ce evidențiază o relansare a creditării.

Structura ei arată, în continuare, o mai mare apropiere a băncilor de populație, de investițiile imobiliare și de consum, decât de producție.

Principalul client al băncilor rămâne populația. Volumul împrumuturile acordate acesteia a ajuns la 52,75% din totalul creditării, respectiv la 142.928,7 milioane echivalent lei. În schimb, creditarea agenților economici deține o pondere de numai 44,03% din total, însumând 119.318,4 de milioane echivalent lei.

În structura creditelor pentru populație, cele pentru construcția sau achiziția de locuințe reprezintă 56,35%, fiind de 80.547,8 milioane echivalent lei. 

Creditele pentru consum, în sumă de 60.540,3 milioane echivalent lei, dețin o pondere de 42,36%. În august 2015, raportul era invers: creditele de consum dețineau o pondere de 50,93%, iar cele pentru locuințe, de 46,22%.

Schimbări semnificative s-au produs și în privința volumului creditelor restante. În august 2015, ponderea acestora era de 10,71% din totalul creditării, iar în martie 2017, de 5,86%. La sfârșitul lunii noiembrie 2019, sistemul bancar românesc raporta credite restante de 6.900 milioane echivalent lei, reprezentând 2,55% din totalul creditelor aflate în derulare. Totuși, nivelul creditelor restante este de peste 2,45 ori mai mare decât cel din august 2008, care era de numai 1,04%.

În județul Constanța, la 30 noiembrie 2019, băncile aveau în derulare credite în valoare de 10.432,9 milioane echivalent lei, din care 2,88% erau restante. Populația deținea 56,62% din totalul împrumuturilor (5.907 milioane echivalent lei), iar agenții economici, doar 44,13% (respectiv 4.499,4 milioane echivalent lei). Din totalul creditelor acordate populației județului, 59,71% au fost obținute pentru locuințe, iar 37,42% pentru consum. 

Economisirea în valută crește mai rapid

În timp ce creditarea s-a dezghețat, economisirea cam bate pasul pe loc. La 30 noiembrie 2019, depozitele (în lei și valută) din bănci au totalizat 176.108,9 milioane echivalent lei, fiind în creștere cu doar 1,59% față de nivelul atins la sfârșitul anului 2018. Dar în timp ce economiile în lei au crescut cu 1,01%, cele în valută s-au majorat cu 2,66%. În județul Constanța, depozitele bancare ale populației și agenților economici au crescut cu 2,52%, ajungând la 5.924 milioane echivalent lei. Dar dacă depozitele în valută au făcut un salt de 1,60%, cele în lei a crescut cu doar 3,25%. 

Structura economisirii demonstrează că se menține neîncrederea în leu, a cărei eroziune a început sub impactul OUG 114. De la începutul anului 2019 și până în prezent, moneda noastră națională s-a depreciat cu 2,56% în raport cu euro, cu 4,20% față de dolar și cu 5,94% comparativ cu francul elvețian.