Pilotajul maritim - răstignit de Consiliul Concurenței, înviat de Parlamentul European

Duminică, 03 Iulie 2016, 18:03
4552
În anul 2012, Consiliul Concurenței a declanșat o investigație pe piața serviciilor de pilotaj și remorcaj de manevră din porturile Constanța, Midia și Mangalia, ca urmare a unor plângeri depuse de câteva firme portuare.


În ceea ce privește pilotajul, instituția de concurență a analizat posibila încălcare, de către companiile Black Sea Pilots, Canal Sea Services și Maritime Pilot, a Legii concurenței și a Tratatului de aderare la UE, printr-o coordonare a comportamentului lor concurențial, care ar fi restriciționat concurența pe piața serviciilor de pilotaj maritim.


De asemenea, a fost analizată posibila încălcare a Legii concurenței de către Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, printr-un abuz de poziție dominantă, pe piața servicilor de pilotaj maritim, în porturile Constanța, Midia și Mangalia.


Raportul a fost finalizat și transmis, la mijlocul lunii iunie 2016, celor vizați. Potrivit documentului: "Consiliul consideră că acțiunea concertată a celor trei întreprinderi de pe piața serviciilor de pilotaj manifestată încă din luna decembrie 2011, urmată de o coordonare în ceea ce privește modali-tatea de efectuare a serviciilor de pilotaj stabilită în iulie 2011, a avut ca efect restricționarea concurenței pe mai bine de jumătate din piața serviciilor de pilotaj maritim." 


De asemenea, Consiliul a constatat: "încălcarea prevederilor art. 5, alin. (1) lit. a) din Legea Concurenței, ale art. 102 din Tratat de către CNAPMC, prin impunerea în cadrul contractului-cadru având ca obiect transmiterea unui drept neexclusiv de furnizare a serviciilor de pilotaj maritim către operatori, a unor clauze care au determinat o blocare cu caracter anticoncurențial a pieței serviciilor de pilotaj".


Cele trei companii de pilotaj și CNAPMC au posiblitatea să transmită, până pe data de 15 iulie, observațiile lor asupra raportului. Urmează ca pe data de 29 iulie, acestea să fie audiate la sediul Consiliului Concurenței. Dacă vor fi găsite vinovate de încălcarea Legii concurenței, companiile în cauză riscă să fie sancționate contravențional cu amenzi de 0,5% până la 10% din cifra de afaceri.


În timp ce Consiliul Concurenței susține că serviciul de pilotaj maritim trebuie efectuat în regim concurențial, Uniunea Europeană se situează pe o poziție opusă. În decizia plenară din 8 martie 2016, Parlamentul European a dat un semnal important și clar, arătând că pilotajul maritim, dat fiind obligațiile sale de serviciu public, nu ar trebui să fie subiect al unor filozofii privind accesul pe piață. Legislativul european și-a justificat astfel poziția: "Pilotajul oferă un serviciu esențial și unic pentru industria de transport maritim, care, dacă este deschis concurenței, ar pune în pericol siguranța și securitatea maritimă, protecția mediului și eficiența porturilor." 


Pe data de 27 iunie, reprezentanții structurilor Parlamentului European au ajuns la un acord privind noul regulament al serviciilor portuare. Legislația va stabili un cadru de furnizare a serviciilor portuare și transparență financiară a porturilor europene. Decizia deputaților europeni este rodul luptei duse de Asociația Piloților Maritimi Europeni (EMPA) timp de trei ani. Aceasta este o organizație profesională care reprezintă interesele a circa 5.000 de piloți maritimi din 25 de țări europene.


România este una dintre puținele state din Europa și din lume în care pilotajul maritim este organizat în regim concu-rențial. Atât EMPA cât și Asociația Internațională a Piloților Maritimi (IMPA), care reprezintă 8.000 de piloți din peste 40 de țări, au susținut constant că pilotajul maritim nu trebuie să fie subiect de concurență. Tentativele de a reduce costurile sale prin introducerea competiției au dus la efectul contrar: creșterea costurilor, în detrimentul siguranței. IMPA explică acest fenomen, arătând că în cazul pilotajului concurențial se reduce nivelul de siguranță pentru că nu mai există preocuparea pentru pre-gătirea profesională. Contractele pe termen scurt nu mai încurajează recrutarea, pregătirea și asigurarea generațiilor de schimb. În mare parte, siguranța navigației depinde de priceperea, cunoștințele și experiența pe termen lung a piloților. Or, aceasta este negată de pilotajul organizat pe baza contractelor pe termen scurt. În cele mai multe porturi ale lumii, pregătirea piloților se întinde pe mai mulți ani până la atingerea experienței depline. Pe de altă parte, perioadele scurte de contract nu încurajează investițiile în nave și echi-pamente de siguranță. 


Pornind de la câștigul economic, pilotajul concurențial neglijează unele sectoare de trafic în favoarea altora, deoarece, prin definiție, el este discriminatoriu. Or, dimpotrivă, pilotajul în siguranță și eficient trebuie furnizat tuturor utilizatorilor pe baze nediscriminatorii.


Oriunde în lume, unde s-a recurs la pilotajul concurențial, performanțele au fost slabe. Au fost afectate sănătatea piloților, siguranța navigației și mediul înconjurător. Argentina s-a văzut nevoită să revină la sistemul pilotajului non-concurențial. 


Piloții au un mare rol pentru o națiune. Munca lor protejează interesele statelor și ale comunităților. Iar prin aceasta, și pe cele ale armatorilor. De aceea, independența pilotului este crucială. Dacă el este dependent de un contract cu un armator, el nu va mai fi loial comunității, ci acestuia. Iar interesele lor sunt adesea în conflict.


Competiția în pilotaj a dus la înflorirea corupției, pentru că o serie de clienți sifonează sume importante către firmele de pilotaj favorite, în detrimentul siguranței și calității, susține IMPA.


Având în vedere decizia Parlamentului European, ce va face Consiliul Concu-renței? Va persista în greșeala de a trata pilotajul maritim ca obiect al competiției de piață sau va renunța la acuzațiile aduse actorilor de pe această piață?



Articole din aceeaşi secţiune

Pagina a fost generata in 0.7925 secunde