Piața creditelor bate pasul pe loc, iar economisirea stagnează

Politica economică a Guvernului Dăncilă a determinat creditarea să intre într-o relativă amorțire. Din cauza măsurilor fiscal-bugetare adoptate prin OUG 114 din decembrie 2018, instituțiile bancare au devenit mult mai prudente la acordarea împrumuturilor. Instituirea așa-zisei taxe pe lăcomie, în fapt o măsură de suprataxare a instituțiilor de creditare, a fost privită ca o amenințare la adresa sistemului bancar românesc. 

Chiar dacă unele bănci au mai relaxat pe ici, pe acolo, condițiile de acordare a împrumuturilor, clienții continuă să fie priviți cu neîncredere.

Drept urmare, în zilele noastre, creditarea contribuie prea puțin la creșterea economică. Influența ei se simte mai ales prin stimularea consumului și a importurilor. Condițiile exagerate de acordare a împrumuturilor îi determină pe producătorii autohtoni de mărfuri și servicii să amâne investițiile pentru vremuri mai bune și să încerce să se descurce cu resursele proprii. 

Clientul preferat al bancherilor

La 31 iulie 2019, creditele neguvernamentale (în lei și valută, inclusiv cele neperformante) însumau 264.839,9 milioane echivalent lei. Față de finele anului 2018, suma era cu doar 4.37% mai mare, fapt ce demonstrează că, în continuare, creditarea stă în amorțire.

Structura ei, în iulie 2019, arată că se menține neîncrederea în moneda națională, a cărei eroziune a început sub impactul OUG 114. De la începutul anului 2019 și până în prezent, moneda noastră națională s-a depreciat cu 1,45% în raport cu euro, cu 4,61% față de dolar și cu 4,35% comparativ cu francul elvețian.

În același timp, structura creditării evidențiază o mai mare apropiere a băncilor de populație, de investițiile imobiliare și de consum, decât de producție.

Dacă la finele anului 2018, creditele în lei dețineau o pondere de 65,36% în totalul creditării, după primele șapte luni ale anului 2019, ponderea lor a urcat extrem de puțin, până la 66.14%. La 31 iulie 2019, creditele în moneda noastră națională însumau 175.161,7 milioane de lei. 

Principalul client al băncilor continuă să fie populația. Volumul împrumuturile acordate acesteia a ajuns la 52,40% din totalul creditării, respectiv la 138.778,6 milioane echivalent lei. În schimb, creditarea agenților economici deține o pondere de numai 44,20% din total, însumând 117.068,1 de milioane echivalent lei.

În structura creditelor pentru populație, cele pentru construcția sau achiziția de locuințe reprezintă 55,62%, fiind de 77.289 milioane echivalent lei. 

Creditele pentru consum, în sumă de 59.747,9 milioane echivalent lei, dețin o pondere de 43,05%. În august 2015, raportul era invers: creditele de consum dețineau o pondere de 50,93%, iar cele pentru locuințe, de 46,22%.

Schimbări semnificative s-au produs și în privința volumului creditelor restante. În august 2015, ponderea acestora era de 10,71% din totalul creditării, iar în martie 2017, de 5,86%. La sfârșitul lunii iulie 2019, sistemul bancar românesc raporta credite restante de 7.417,7 milioane echivalent lei, reprezentând 2,80% din totalul creditelor aflate în derulare. Totuși, nivelul creditelor restante este de peste 2,69 ori mai mare decât cel din august 2008, care era de numai 1,04%.

În județul Constanța, băncile aveau în derulare, la 31 iulie 2019, credite în valoare de 10.559,8 milioane echivalent lei, din care 3,20% erau restante. Populația deținea 54,61% din totalul împrumuturilor (5.766,5 milioane echivalent lei), iar agenții economici, doar 45,15% (respectiv 4.767,6 milioane echivalent lei). Din totalul creditelor acordate populației județului, 59,19% au fost obținute pentru locuințe, iar 38,28% pentru consum. 

Economisirea a înghețat

Economisirea bate pasul pe loc. La 31 iulie 2019, depozitele (în lei și valută) au totalizat 173.851,7 milioane echivalent lei, fiind în creștere cu doar 0,33% față de nivelul atins la sfârșitul anului 2018. În timp ce economiile în lei au s-au diminuat cu 0,91%, cele în valută s-au majorat cu 2,54%. În județul Constanța, depozitele bancare ale populației și agenților economici au crescut cu 0,46%, ajungând la 5,804,7 milioane echivalent lei. Dar dacă depozitele în valută au făcut un salt de 3,15%, cele în lei s-au diminuat cu 1,65%.