Mai multe ştiri online:
În primele trei luni ale anului 2019

Peste 5.000 de unități navale au tranzitat canalele Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă - Năvodari

Ştire online publicată Marţi, 16 Aprilie 2019. Autor: Ion TIȚA-CĂLIN
Evoluția traficului pe canalele navigabile Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari, în primul trimestru al anului 2019, a fost îmbucurătoare. Dunărea a avut suficientă apă pentru a asigura adâncimile minime de navigație pentru șlepuri și barje,

vremea a fost blândă, iar marfa de transportat a prisosit.

„În primele trei luni ale acestui an, traficul pe canalele navigabile a fost de 7.392.819 de tone capacitate, cu 31% mai mare față de aceeași perioadă din 2018. Au fost transportate 3,856 milioane de tone de mărfuri, cu 47% mai mult decât în aceeași perioadă din 2018”, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Lucian Bucuroiu - director exploatare în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile.

Este de așteptat ca traficul de mărfuri să se mențină, în lunile următoare, cel puțin la aceste cote, având în vedere faptul că în silozuri și magazii există suficientă marfă. „Rămâne de văzut dacă recoltele de cereale din acest an ne vor ajuta să creștem, în continuare, traficul de mărfuri”, a afirmat Bucuroiu.

În structura mărfurilor, minereurile și produsele de carieră ocupă primul loc, cu o pondere de 38%. În ianuarie 2018, ele reprezentau 54,31% din totalul mărfurilor derulate. Pe locul al doilea se situează cerealele, cu o pondere de 34%. Celelalte grupe de mărfuri au următoarele ponderi: produse energetice (cărbuni, petrol și gaze lichefiate) - 14%, produse chimice - 8%, metal și produse din metal - 2%, produse nemetalice (sticlă și altele) – 2%, produse alimentare - 1%.

În primele trei luni ale anului s-a produs o creștere spectaculoasă a ponderii traficului de mărfuri derulat în contul altor țări. Dacă în ianuarie 2018, acesta era de numai 39% din total, în ianuarie – martie 2019 a sărit la 59%. Această dinamică reflectă rolul tot mai mare pe care Dunărea și canalele Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari îl joacă în transportul naval european.

În primul trimestru al acestui an, din totalul de 3,856 milioane de tone de mărfuri, în contul României au fost transportate 41%, pentru Serbia - 31%, Ungaria - 10%, Bulgaria - 9%, Austria 3, Slovacia, Croația, Germania, Bosnia și Republica Moldova – câte 1%.

În intervalul ianuarie – martie 2019, canalele Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă - Năvodari au fost tranzitate de 5.089 unități navale, din care: 3.541 barje, 645 șlepuri, 16nave fluvio-maritime și 883 remorchere împingătoare, 3 pasagere și un yacht.

Armatorii români domină transportul pe apele interioare. Dintre ei, cel mai important este Compania de Navigație Fluvială Română Navrom, care deține o flotă de 390 de nave, din care: 33 de împingătoare, 254 de barje de diferite tipuri, 93 de șlepuri și 10 ceamuri.

Privind spre viitor cu optimism

Previziunile pentru anul 2019 sunt optimiste. Importatorii și exportatorii europeni sunt tot mai interesați să recurgă la transportul fluvial pentru mărfurile lor, întrucât acesta este mai sigur și mult mai ieftin decât cel rutier și feroviar. Este de așteptat ca țările din Europa Centrală și de Est să obțină, în 2019, producții agricole cel puțin la nivelul celor din 2018 și să crească cantitățile de cereale și semințe uleioase destinate exportului.

Încurajator este și faptul că, în anul 2019, continuă lucrările de dragaj pe Dunăre, pentru asigurarea adâncimilor minime de navigație.

Trebuie amintit faptul că potențialul de transport al Dunării este încă slab folosit, sub 2%, în ciuda faptului că Uniunea Europeană a lansat, între timp, Strategia Dunării și a alocat importante resurse financiare. Motivele sunt numeroase. Multe dintre cele 70 de porturi situate de-a lungul celor 2.414 km ai fluviului au o infrastructură și suprastructură de acces sărăcăcioasă, o structură a proprietății și modele administrative diferite, sisteme de reglementare necoordonate. În plus, se confruntă cu o reducere a investițiilor private în zona portuară și o scădere a resurselor umane pentru acest sector de activitate.

Pe Dunăre și canalele navigabile, creșterea transportului de mărfuri vrac nu ridică probleme. Lucrurile se schimbă în cazul mărfurilor containerizate. Dacă unele porturi fluviale, inclusiv cele românești, s-au mai dotat cu instalații pentru încărcarea și descărcarea containerelor, în schimb, nu există nave fluviale specializate în transportul containerelor. Până în 2012, transportul acestora s-a făcut exclusiv cu barje standard nepropulsate.

Pe 23 martie 2012 a fost încărcat pentru prima oară în portul Constanța - Sud un portcontainer fluvial, autopropulsat. Nava „Ganzepoort”, sub pavilion olandez, a preluat 96 containere duble și 20 containere simple pentru Budapesta. În transportul pe Rin, prezența unor asemenea nave este ceva obișnuit, dar pentru Dunăre a fost o premieră.

Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Pagina a fost generata in 0.7785 secunde