Documentar

Performanțele istorice și marile dureri ale portului Constanța (II)

799
Performanțele istorice și marile dureri ale portului Constanța (II) - fondperformanteleistoricesimaril-1630428772.jpg
Până în 2013, Constanța nu a figurat în clasamentul porturilor în care se îmbarcă și se debarcă pasageri, întrucât era folosit, de către navele de croazieră, doar ca port de escală, pentru organizarea unor vizite de 10 -12 ore. În 2013, la 27 septembrie, nava 2013 „MSC Musica” a inaugurat serviciile de îmbarcare-debarcare din Constanța și, astfel, după circa 70 de ani, s-a reluat tradiția croazierelor organizate de nava „Transilvania”, supranumită „Lebăda Mării Negre”.

Traficul de croazieră - un vârf istoric

În anul 2014, traficul de croazieră atinsese un vârf istoric, cu 92 de escale și 70.000 de pasageri. Un an mai târziu, odată cu ocuparea Crimeei de către Rusia și prezența unor importante forțe navale în regiune, 69% din croazierele maritime programate pentru 2015 au fost anulate. Astfel că anul s-a încheiat cu un bilanț dezamăgitor: doar 36 de vizite ale navelor de croazieră cu 35.000 turiști la bord.

Declinul a continuat în următori ani, de parcă navele de croazieră au uitat drumul spre portul Constanța. Prima navă maritimă de pasageri care a vizitat portul Constanța după declanșarea crizei din nordul Mării Negre a fost „Amera” (pavilion Bahamas), care a făcut escală pe 29 octombrie 2019, cu 754 de pasageri la bord.

Revenirea se amână

În octombrie 2019, se vorbea cu mare optimism despre relansarea turismului de croazieră în portul Constanța. Pentru anul 2020, fuseseră programate zece escale ale unor nave maritime, cinci dintre ele având capacitatea de 800 până la 1.500 locuri pentru pasageri. Iar pentru anul 2021 fuseseră, deja, anunțate nouă vizite ale navelor maritime de pasageri.

Portul Constanța, care deținea directoratul Asociației MedCruise pentru zona Mării Negre, depusese mari eforturi împreună cu porturile Odessa, Burgas și Varna pentru relansarea turismului de croazieră în zona Mării Negre. Pandemia Covid a făcut ca, pentru cine știe cât timp, să se amâne reintrarea portului românesc pe harta turismului de croazieră.

Un port minunat cu conexiuni dezastruoase

Din punct de vedere al dimensiunilor și al potențialului de operare, portul Constanța se numără, astăzi, printre primele cinci-șase mari porturi ale Europei. Din păcate, Constanța este exploatat cu mult sub capacitatea teoretică.

Ce îl oprește să-și pună în valoare uriașul potențial? În primul rând, starea precară a conexiunilor sale pe uscat cu continentul. Pe căile ferate românești viteza medie a trenurilor de marfă este de 15 - 20 km pe oră, fiind cea mai mică din Europa. Din acest motiv, cea mai mare parte a traficului de mărfuri de pe uscat, dintre continent și portul Constanța, s-a mutat pe rețeaua rutieră, care la rândul ei este în mare suferință.

Nici conexiunea fluvială nu este mai brează. Pragurile de pe Dunăre, neasigurarea condițiilor de navigație în perioadele de secetă și în iernile geroase, dar și lipsa terminalelor specializate din porturile fluviale românești frânează traficul spre portul Constanța.

X x x

Stimați cititori, 2021 este un an aniversar pentru noi, cei de la malul mării. Pe 16 octombrie se împlinesc 125 de ani de la momentul așezării pietrei de temelie a portului modern Constanța.

Pe parcursul acestui an aniversar, cotidianul „Cuget Liber” va dedica portului Constanța o serie de articole în care va evoca momentele importante din evoluția sa post-decembristă.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.2219 secunde