Pe cine avantajează impozitarea veniturilor cu 3%?

Regimul fiscal al microîntreprinderilor a fost modificat. Începând cu data de 1 februarie 2013, toate societățile comerciale

ale căror venituri anuale nu depășesc echivalentul în lei a 65.000 euro au obligația de a plăti impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, a declarat Doinița Radu, șefa serviciului asistență contribuabili, din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Constanța.

Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor este 3%. Există și câteva excepții de la această obligație, respectiv persoanele juridice române care desfășoară activități în:

- domeniul bancar;

- domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, mai puțin cele ce fac activități de interme-diere în aceste sectoare;

- domeniile jocurilor de noroc, consultanței și managementului.

Care este impactul acestor măsuri asupra mediului de afaceri, dar asupra bugetului de stat? Pentru a răspunde la această întrebare, am apelat la datele de bilanț financiar-contabil pe 2011, publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.

Trebuie menționat de la bun început, că numărul firmelor care au înregistrat pierderi îl depășește de câteva ori pe cel al firmelor cu profit. Pe cele câteva exemple de firme luate la întâmplare, am calculat impozitul de 3% pe venit și l-am comparat, acolo unde a fost cazul, cu cel pe profit. Iată ce a rezultat:

1) SC Astor Tomis SRL (obiect principal de activitate declarat "Lucrări de construcții a altor proiecte inginerești, un salariat) a realizat, în 2011, venituri totale de 2.664 lei, cu cheltuieli de… 34.213 lei. Pierderea brută s-a ridicat la 31.549 lei. Evident, nu a plătit impozit pe profit. Dacă ar fi fost impozitată cu cota de 3% pe venituri, ar fi trebuit să achite suma de 79,92 lei.

2) Tomis Nautic Club SRL (obiect principal de activitate declarat "Închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate", fără salariați) a înregistrat venituri totale de 264.018 lei, cheltuieli de 335.922 lei și o pierdere brută de 71.904 lei. În cazul ei, impozitul de 3% pe venituri s-ar ridica la 7.920,54 lei.

3) Club Auto Tomis SRL (obiect principal de activitate declarat "Școli de conducere (pilotaj)", 9 salariați) a înregistrat venituri totale de 154.348 lei, cheltuieli de 246.771 lei și o pierdere brută de 92.423 lei. Impozitul de 3% pe venituri s-ar ridica la 4.630,44 lei.

4) Mareas Trend SRL (obiect principal de activitate declarat "Comerț cu amănuntul", un salariat) a înregistrat venituri totale de 30.628 lei, cheltuieli de 45.342 lei și o pierdere brută de 14.714 lei. Impozitul de 3% pe venituri s-ar ridica la 918,84 lei.

5) Constructpet SRL (obiect principal de activitate declarat "Lucrări de vopsitorie, zugrăveli și montări de geamuri", fără salariați) a înregistrat venituri totale de 3.733 lei, cheltuieli de 6.036 lei și o pierdere brută de 2.303 lei. Impozitul de 3% pe venituri s-ar ridica la 111,99 lei.

Cele cinci cazuri prezentate mai sus sfidează legea de bază a capitalismului, al cărui unic scop este profitul. Ele lasă impresia că, dimpotrivă, scopul capitalului privat este să obțină venituri cât mai mici cu costuri cât mai mari, că marea pasiune a patronilor este să țină firmele în viață cu bani de acasă.

Întrucât cele cinci firme au lucrat în pierdere în 2011, statul nu a avut ce impozit pe profit să încaseze de la ele. Dar dacă le-ar fi impozitat veniturile cu 3%, ar fi obținut suma totală de 13.661,73.

Țineți cont, stimați cititori, că la nivelul anului 2011 au fost nu doar cinci astfel de cazuri de abatere de la scopul capitalismului, ci sute de mii! Vă imaginați ce pierderi uriașe de venituri a suferit bugetul statului?

Acum, vom prezenta și trei exemple situate de cealaltă parte a baricadei:

1) Salina Marea Neagră SRL (obiect principal de activitate declarat "Alte activități referitoare la sănătatea umană, fără salariați) a înregistrat venituri totale de 31.430 lei, cheltuieli de 26.908 lei și un profit brut de 4.522 lei. Impozitul pe profit corespunzător cotei de 16% este de 723,52 lei. Cel aferent cotei de 3% din venituri este ceva mai mare, respectiv 942,9 lei. Diferența este de 219,38 lei în defavoarea firmei.

2) Esplanada Marea Neagră SRL (obiect principal de activitate declarat "Hoteluri și alte facilități de cazare similare", fără salariați) a înregistrat venituri totale de 66.044 lei, cheltuieli de 52.678 lei și un profit brut de 3.366 lei. Impozitul în cotă de 16%, calculat la rezultatul brut obținut, este de 2.138,56 lei. Dacă societatea ar fi fost impozitată cu cota de 3% din venituri, ar fi avut de plată o sumă mai mică, respectiv 1.981,32 lei. Diferența este de 157,24 lei în favoarea firmei.

3) Vincento Utilitar Constructioni SRL (obiect principal de activitate declarat "Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nereziden-țiale, cu 5 salariați) a înregistrat venituri totale de 72.481 lei, cheltuieli de 38.172 lei și un profit brut de 34.309 lei. Impozitul pe profit corespunzător cotei de 16% este de 5.489,44 lei. Cel corespunzător cotei de 3% din venituri este mai mic, respectiv de 2.174.43 lei. Diferența este de 3.315,01 lei în favoarea firmei.

Cele trei exemple demonstrează că impozitul de 3% pe venit avantajează firmele cu cheltuieli cât mai mici și cu profit cât mai mare. Altfel spus, prin această metodă de impozitare statul stimulează agenții economici să nu-și mai încarce inutil cheltuielile și să facă oricât de mult profit.

Modificarea regimului fiscal al microîntreprinderilor este soluția împotriva metodei umflării artificiale a cheltuielilor, dar nu rezolvă problema neînregistrării veniturilor. În sectorul comerțului și al serviciilor către populație vom mai vedea multă vreme de acum încolo case de marcat fiscale pe post de bibelou, iar lucrul la negru din construcții nu va dispărea. "În continuare, în aceste sectoare este necesar controlul operativ al fiscalizării veniturilor" - afirmă Doinița Radu.

Noul regim fiscal al microîntreprinderilor este un pas înainte nu doar în combaterea evazionismului, ci și în simplificarea contabilității agenților economici și îmbunătățirea climatului concurențial.