Mai multe ştiri online:

Paradisuri fiscale pentru cârciumi și tripouri, în locul reindustrializării României

Ştire online publicată Joi, 18 Aprilie 2019. Autor: Ion TIȚA-CĂLIN
Ultima grijă a coaliției guvernamentale este stimularea industriei jocurilor de noroc. Camera Deputaților a aprobat Legea privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcții edificate pe acestea și anumitor activități economice autorizate.

Actul normativ a fost inițiat de social-democratul Șerban Nicolae și a devenit cunoscut drept Lege a „paradisurilor fiscale” pe insule și grinduri. Noua reglementare instituie scutiri de taxe pentru activități economice autorizate, precum: producția de energie regenerabilă, turism, agrement, alimentație publică, comerț cu amănuntul, jocuri de noroc și servicii conexe, care sunt desfășurate pe insule, grinduri și alte suprafețe cu potențial economic.

Drumul spre iad e pavat cu bune intenții, cum este și motivarea noii legi. Cârcotașă ca întotdeauna, Opoziția a criticat-o, susținând că este o lege cu „dedicație pentru Liviu Dragnea” și că, grație ei, celebra Insulă Belina va deveni un „paradis fiscal”.

Visul Faraonului

Stimați cititori, trebuie să știți că România are nu mai puțin de 47 de insule pe Dunăre, 10 insule pe lacuri, două insule la Marea Neagră, precum și mai multe grinduri fluviale, fluvio-maritime și continentale.

Cu o suprafață de 710 kilometri pătrați, Insula Mare a Brăilei se numără printre cele mai mari din țară. În prezent, 94,6% din suprafața ei este ocupată cu culturi agricole, dar fermierii de acolo nu vor beneficia de facilități fiscale decât dacă în loc de grâu, porumb și secară vor „semăna” baruri, restaurante și cazinouri.

În schimb, Insula Ovidiu de pe lacul Siutghiol ar putea profita de facilități. Este drept, are numai 0,026 kilometri pătrați, dar spațiul e suficient pentru un cazinou. Pe vremuri, pe micuța insulă funcționa un mic restaurant, la care se ajungea cu vaporașul. Nu știu dacă respectivul stabiliment a rezistat vremurilor, după ce insula a căzut pradă jocurilor imobiliare ale regimului Mazăre.

Îmi aduc aminte că Faraonul Constanței visa să obțină regimul de zonă liberă pentru Cazinoul din Constanța. Cum nu i-a ieșit pasența, a pus ochii pe zona veche a portului. Visa să o împânzească cu cârciumi, hoteluri și tripouri. Dorea să profite de regimul fiscal special al portului. Poate vă mai aduceți aminte ce bătălie s-a dat la adoptarea master planului portuar, cum au ieșit sindicatele și operatorii portuari în stradă, să apere portul.

Acum, cu noua lege, sper că Ministerului Transporturilor nu îi va veni ideea să transforme insula artificială din portul Constanța într-un Las Vegas, pentru a atrage navele de croazieră și jucătorii de poker, blackjack și ruletă.

Au uitat de producție

Stimați cititori, țara este plină de hoteluri, moteluri și pensiuni, de restaurante și baruri, de cazinouri și săli de jocuri de noroc. Hotelierii, cârciumarii și proprietarii de tripouri se calcă pe picioare, de mulți ce sunt. Nu ei trebuie să fie stimulați de statul român, ci activitățile productive: industria prelucrătoare, sectorul construcțiilor, agricultura și serviciile.

Despre reindustrializarea României au vorbit mai toate guvernele din ultimii douăzeci de ani, dar niciunul n-a făcut nimic în această direcție. Dimpotrivă, bruma de industrie care ne-a mai rămas este sufocată de taxe și impozite. Dacă social-democrații ard de grija economiei românești, n-ar fi mai bine să încurajeze producția de mașini și utilaje agricole, de motopompe și instalații de irigat, construcția de nave, fabricile de mobilă, de îmbrăcăminte și încălțăminte, industria chimică și de îngrășăminte, producția de electronice și electrocasnice?

Își va da Comisia Europeană avizul?

România nu duce lipsă de zone libere (sau de zone cu regim fiscal special). Țara noastră are avizate de Uniunea Europeană zonele libere de la Curtici Arad, Galați, Giurgiu, Brăila, Sulina, Constanța Sud și Basarabi. Ele asigură facilități fiscale pentru comerțul exterior, tranzitul de mărfuri, transportul maritim și serviciile portuare.

Înființarea unei zone libere trebuie avizată de Comisia Europeană. Iată un exemplu recent. În iulie 2018, Comisia a aprobat propunerea guvernului francez privind Zona Liberă corsicană, care cuprinde un pachet de măsuri de ajutor de stat pentru întreprinderile mici. Ajutorul este disponibil pentru toate activitățile economice din Insula Corsica, cu excepția celor financiare și a jocurilor de noroc. Ajutorul constă în exceptarea de la plata TVA, a impozitului pe profit și a contribuțiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, pe o perioadă de cinci ani. Sectoarele de activitate care beneficiază de măsurile fiscale sunt: sectorul serviciilor, inclusiv cele publice și sociale, afacerile imobiliare și de închiriere, proiectele de sănătate și sociale, transportul terestru în interiorul insulei, sectorul construcțiilor și comerț distributiv.

La acordarea avizului, Comisia Europeană a ținut cont de numeroase considerente: dimensiunea șomajului de pe Insula Corsica, situația concretă a economiei acesteia și modul în care acordarea facilităților fiscale ar putea afecta competiția de pe piața mai largă.

Oare cu ce argumente se va prezenta Guvernul Dăncilă la Comisia Europeană, atunci când va solicita aprobarea regimului de zonă liberă pentru insulele și grindurile pe care vor fi ctitorite cârciumi și tripouri?

Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Pagina a fost generata in 0.8699 secunde