Oferta slabă de cereale a dus la surprize pe bursă. Preţul porumbului a crescut neaşteptat

Într-un an dificil pentru agricultura românească în care pandemia COVID-19 a fost surclasată de seceta pedologică, recoltele de cereale deși nu au fost însemnate în Dobrogea, au adus profituri frumuşele nu atât producătorilor, cât intermediarilor.

Chiar dacă a fost un an slab din punct de vedere al recoltării de seminţe de calitate, preţurile la cereale au înregistrat salturi considerabile. Dacă în alţi ani producţiile medii ajungeau şi la 5, 6 tone de sămânţă pe hectar, anul acesta s-au făcut sub o tonă pe hectar, în zona Dobrogei. Cum era şi firesc preţurile la bursă au crescut cererea fiind mare, iar oferta sărăcăcioasă. Astfel, cotaţiile bursiere ale pieţei cerealelor au adus surprize pe sfărşit de an. La jumătatea lunii noiembrie preţul porumbului a atins un record neaşteptat. Porumbul a fost tranzacţionat la CPT Constanţa cu 986 lei/tonă, mai mult cu 53 de lei decât grâul. Preţul grâului a înregistrat o uşoară scădere la tranzacţionare, astfel că, o tonă de grâu s-a vândut cu 933 de lei, potrivit datelor Bursei Române de Mărfuri. Cererea dar şi cantităţile disponibile local, fac ca preţurile să fluctueze de la o zonă la alta. Aşadar, porumbul din Estul ţării s-a cotat cel mai bine, la preţul de 836 de lei/tonă, în timp ce, porumbul din Vest s-a dat cu 690 lei/tonă. Porumbul din Sud s-a vândut cu aproape 700 de lei/tonă. Grâul pentru panificaţie s-a tranzacţionat la cel mai mic nivel în Vestul ţării, unde preţul a pornit de la 855 lei/tonă. În Est preţul de pornire pentru o tonă de grâu a fost de 873 de lei/tonă, iar în Sud de 927 de lei/tonă. Cine a optat anul acesta pe floarea-soarelui a avut de câştigat, pentru că o tonă de sămânţă de floarea-soarelui s-a tranzacţionat în Est cu 1.811 lei/tonă, în Vest cu 1.573 lei/tonă, iar în Sud cu 1.342 lei/tonă. S-au mai tranzacţionat, grâu furajer, preţul oscilând între 876 şi 910 lei/tonă, orz furajer la 807 lei/tonă şi rapiţă la 2.100 lei/tonă.

Comerţul cu cereale, foarte profitabil

Dacă producătorii de cereale sunt în general firme deţinute de români, comercianţii de cereale sunt de regulă companii cu acţionariat străin. În 2019 afacerile cu cereale au adus primilor zece traderi din România, un profit de 20,5 miliarde de lei, în creştere cu 3,5%, potrivit datelor Ministerului de Finanţe. Suprafaţa cultivată cu cereale în ţara noastră a fost de 5,4 milioane de hectare, dar pentru că vremea nu a ţinut cu noi, producţia de grâu a scăzut şi cu 40% comparativ cu 2019. În Dobrogea, în unele zone unde nu a plouat deloc, grâul nici nu s-a făcut. „Consumul pentru panificaţie al României este de 2,2 milionane tone, la care se adaugă 550.000 de tone grâu de seminţe, 400.000 de tone se utilizează în scop furajer şi 400.000 de tone care se utilizează pentru industria alcoolului. Restul se exportă de către traderi”, declara nu demult ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Grâul de la Marea Neagră este preferat de Egipt. România a exportat în primele trei luni ale acestui an 3,25 milioane de tone de cereale, mai mult cu 51% faţă de perioada similară a anului trecut. Deşi foarte multe sectoare ale economiei au avut de suferit din cauza pandemiei de coronavirus, Portul Constanţa şi-a consolidat poziţia de hub de cereale. Traficul de mărfuri înregistrând o creştere de 2,79% faţă de 2019. Dintre acestea 5,7 milioane de tone au reprezentat traficul de cereale, din care 3,25 de milioane de tone au fost exporturi.