Șoarecii de câmp ne iau pâinea de la gură!

289
1
Șoarecii de câmp ne iau pâinea de la gură! - soareceledecampneiapaineadela1-1427742373.jpg

Articole de la același autor

Numeroase culturi de păioase din Dobrogea sunt distruse în proporție de 25 - 30%, de rozătoare


Speranțele agricultorilor români că vor obține pentru al treilea an la rând recolte record au fost spulberate de șoarecele de câmp. Fermierii erau în culmea fericirii: iarna fusese blândă, culturile de toamnă arătau foarte bine, iar Dumnezeu le dăduse apă cât fusese nevoie. 


S-au bucurat prea devreme. Puhoaie de rozătoare au început să vandalizeze câm-purile semănate cu grâu, rapiță și orz. Un atac atât de masiv nu s-a mai văzut în România din toamna lui 2010, când au fost afectate culturile din județele Constanța, Călărași, Giurgiu, Teleorman și Dâmbovița. Atunci, în județul Constanța, șoarecii au distrus recolta de pe 39.000 de hectare. 


"În prezent, sunt afectate culturile din Dobrogea, din sudul țării, în special la granița cu Bulgaria, și cele din vest, din vecinătatea Ungariei" - a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", inginerul dr. Gheorghe Pascu, consilier superior în cadrul Unității Fitosanitare Constanța. 


"Culturile sunt distruse în proporție de 25 - 30% la Techirghiol, Pecineaga, Topraisar, Biruința, Agigea și în multe alte localități" - relatează Gheorghe Lămu-reanu, vicepreședintele Ligii Agriculto-rilor Privați.


De unde au apărut invadatorii? Înmul-țirea șoarecelui de câmp, Microtus Arvalis cum este numit în limbaj științific, este favorizată de mai mulți factori, printre ei numărându-se unii care depind de acți-unea umană, afirmă Gheorghe Pascu. Coloniile de șoareci de câmp se dezvoltă mai ales în canale de irigații abandonate. Multe au fost astupate și s-au transformat în galerii pentru rozătoare. 
Terenurile lăsate pârloagă asigură, de asemenea, condiții propice pentru înmul-țirea șoarecilor, asigurând resturi vegetale din abundență peste iarnă. 


Un alt factor favorizant este nerespec-tarea tehnologiilor agricole, în special neefectuarea arăturilor adânci, care să distrugă cuiburile de rozătoare. Unii fermieri se limitează să aplice doar discuirea. În aceste condiții, are de suferit toată lumea, dar mai ales cei ce au investit, care au respectat toate tehnologiile.


Ce este de făcut, cum poate fi stăvilită invazia șoarecilor? Cu endosulfant, o substanță activă, în stare lichidă, deosebit de eficientă, care se poate aplica meca-nizat. Costurile tratamentului sunt relativ mici: 100 de lei pe hectar. Din nefericire, substanța nu este omo-logată, fiind interzisă de Uniunea Euro-peană. În 2010, a fost aplicată, cu dero-gare, pentru o perioadă scurtă de timp.  Fermierii s-au dus cu jalba în proțap la Ministerul Agriculturii, care la rândul său, a făcut intervenții la Comisia Europeană, dar fără succes.  Pentru scurt timp s-a acordat o derogare pentru Bromacol, o substanță mult mai scumpă. Puțini au fost cei ce și-au permis să o folosească.  În prezent, mai este permisă utilizarea Redentinului, o substanță sub formă de pliculețe, care trebuie plasată la gura galeriilor de șoareci. Pe lângă costurile mari (300 - 400 lei pe hectar), tratamentul cu Redentin necesită un volum mare de muncă. Armate întregi de lucrători ar trebui să se plimbe prin culturi, să le calce în picioare, să descopere găurile și să plaseze pliculețele cu otravă. Costurile ar ajunge la 1.000 de lei pe hectar la care s-ar adăuga și pierderea recoltei prin aplicarea unui asemenea tratament. În epoca mecanizării lucrărilor agricole, o astfel de metodă este anacronică. 


Fermierii sunt, practic, condamnați. Toate culturile sunt în pericol. Șoarecii se înmulțesc extrem de rapid, exponențial. O femelă naște de 4 - 8 ori pe an, în medie 4 - 8 pui. Coloniile se răspândesc pe suprafețe întinse, în căutare de hrană. Cât la sută din recoltă va fi salvată? Agricultorii au început, deja, să calculeze pagubele. Oamenii au luat credite, au investit bani mulți în înființarea culturilor, au încheiat contracte. Pierderea a 25 - 30% din recoltă înseamnă faliment curat pentru ei. La lovitura dată de rozătoare se va adăuga și cea a prețurilor, al căror control este deținut de marii angrosiști de cereale internaționali, care au monopolizat piața României. Reducerea recoltei de cereale va afecta întreaga economie. Silozurile din portul Constanța vor resimți cel mai mult efectele invaziei rozătoarelor. 


Ce este de făcut? Pentru producția din acest an, prea puțin. Dar pentru viitor? Patronatul și Ministerul Agriculturii trebuie să găsească soluții pe termen lung pentru a pune capăt acestui flagel, care se repetă periodic.


Comentează știrea

asdf
31 martie 2015
Rapitoare

Soarecii au dusmani naturali, dar oamenii le-au distrus habitatul. Perdelele forestiere ar oferi si loc de cuibarit pentru pasarile rapitoare. Pe suprafete uriase din judet nu gasesti nici macar un copac. Unde sa-si faca bufnitele si soimii cuiburi?

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5667 secunde