O mascaradă de master plan pentru turismul balnear

488

Articole de la același autor

Visul stațiunilor turistice de pe litoral este să atragă turiști români și străini pe tot parcursul anului. Mai toată lumea a înțeles că soluția nu este nici turismul de afaceri, nici cel cultural ori religios, ci turismul balnear. Doar el poate atrage oaspeți din primăvară până iarna.

Prin strategia de dezvoltare urmată, Mamaia a ratat șansa. Este condamnată să se bazeze pe turismul estival, de care trage să-l prelungească de la două luni și jumătate la trei și chiar patru luni. În schimb, stațiunile din sudul litoralului și-au păstrat neștirbite șansele. Au și potențialul, și resurse naturale să dezvolte turismul balnear și medical, și oameni de afaceri interesați să investească, și sprijin financiar european. Faptul că sudul litoralului românesc nu este supraîncărcat cu beton și asfalt, precum Mamaia, că stațiunile își mai păstrează farmecul patriarhal, că sunt adevărate oaze de verdeață și liniște constituie argumente de necontestat pentru a dezvolta acest tip de turism.

Ce-i lipsește sudului litoralului românesc să devină un pol de atracție pe harta turismului balnear, doisprezece luni pe an, pentru români și străini? Răspunsul ar trebui să-l dea master planul pentru dezvol-tarea turismului balnear, elaborat de Autoritatea Națională pentru Turism (în fapt o actualizare a celui elaborat în anul 2009), pus în dezbatere publică de Ministerul Eco-nomiei, Comerțului și Mediului de Afaceri.

Motivația principală a elaborării acestui demers, afirmă autorii master planului, "ține, pe de o parte, de contextul european și internațional unde are loc o dezvoltare rapidă a sectorului turismului de sănătate și, pe de alta, de evoluția dificilă a sectorului balnear (românesc - n.n.) în perioada scursă din momentul finalizării master planului în 2009".

În viziunea inițiatorilor, noul master plan va permite reașezarea politicilor publice în domeniu, a strategiilor de dezvoltare ale operatorilor privați astfel încât rezultatul să fie creșterea atractivității naționale și internaționale a produselor balneare românești, cât și utilizarea eficientă a bogatelor resurse naturale balneare ale țării. Autorii și-au propus să dea răspunsul la întrebarea "către ce poate merge sectorul balnear din România în viitor?", având în vedere sursele de finanțare disponibile din fondurile structurale europene acordate României în perioada 2014 - 2020 și cadrul strategic creat în Europa pentru turismul de sănătate, prin Directiva 2011/24/UE.

Din păcate, documentul este departe de bunele intenții de la care a pornit, departe de ceea ce înseamnă un master-plan. În primul rând, diagnoza turismului balnear din România este extrem de sumară și lacunară. Nu se identifică problemele reale cu care se confruntă stațiunile și unitățile balneare, investitorii din turismul balnear și medical, nu sunt arătate cauzele stagnării în acest sector. Fără o diagnoză corectă și fără a cunoaște natura blocajelor, nu se pot fundamenta politici de dezvoltare adecvate.

În capitolul dedicat turismului balnear de pe litoral, autorii vorbesc doar despre Techirgiolul și Mangalia. Din ce alt motiv decât acela al ignoranței și superficialității au fost omise stațiunile Eforie Nord (renumită pentru tratamentele balneare) și Eforie Sud (în care turismul balnear și medical a început să ia avânt)?

Master planul ar fi trebuit să cuprindă, pentru fiecare stațiune, o radiografie în care să se prezinte: numărul de unități de turism balnear și medical, numărul locurilor de cazare, dotările specifice, afecțiunile tratate, tipurile de servicii balneare și medicale asigurate, resursele naturale folosite, personalul medical existent, starea infrastructurii stațiunii (rețeaua rutieră, parcuri și spații verzi, apă, canalizare, gaze, termoficare, electricitate), posibilitățile de a asigura hrana și divertismentul, starea plajelor etc. În loc de toate acestea, sunt prezentate date despre turism în ge-neral, preluate din raportările Institutului Național de Statistică și cele câteva proiecte cu fonduri europene realizate pe litoral.

Master planul mai cuprinde scurte prezentări ale: surselor de finanțare pentru dezvoltarea sectorului balnear; proiectelor comune, în domeniul turismului, ale României cu Bulgaria, Ungaria și Serbia; benchmark-ului produselor și amenajărilor pentru sectorul balnear; produselor "balnear verzi"; turismului wellness la nivel mondial.

În final sunt propuse nouă acțiuni, cele mai multe dintre ele fiind generale și neclare:

- dezvoltarea unui cluster balneo-turistic la nivel național;

- crearea unei organizații pentru marketing-ul destinațiilor din turismul medical;

- dezvoltarea animării (sic!) stațiunilor balneare;

- identificarea măsurilor de stimulare fiscală și a oportunităților de finanțare pentru a sprijini modernizarea capacităților de cazare și centrelor de tratament;

- elaborarea și implementarea unui plan de comunicare (?);

- stabilirea unui criteriu al amenajării urbane și turistice (sic!);

- identificarea măsurilor necesare segmentului luptei împotriva îmbătrânirii;

- încurajarea dezvoltării de produse anti-ageing pe bază de apă termală sau de elemente naturale;

- crearea și implementarea unei carte anti-ageing comune.

Am mari îndoieli că acest așa-zis master plan va folosi la ceva, că pe baza lui se vor realiza progrese în acest domeniu. Mă tem că va avea soarta master planului din 2009, care nu era bun nici măcar să acoperi borcanul de murături.  

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.317 secunde