€ 4.7601
£ 5.3997
$ 4.2518

Mai multe ştiri online:

O invenție românească pe care nu avem dreptul s-o ignorăm!

Ştire online publicată Miercuri, 27 Februarie 2019. Autor: Ion TIȚA-CĂLIN
Dicționarele enciclopedic, explicativ al limbii române și cel de neologisme îl omit. Un geometru l-ar defini astfel: „corp stelar, cu 4 picioare, parțial simetrice, având centrul în centrul de greutate al tetrapodului echifacial“. Un constructor ar spune despre el că este „cărămida lucrărilor hidrotehnice“, iar un poet ar folosi, poate, următoarea metaforă spre al defini: „steaua care îmblânzește valul“. 


Subiectul incredibilei omisiuni a dicționarelor este stabilopodul, o invenție românească realizată în 1963 și care a marcat destinul orașului - port Constanța. 


Regretatul inginer Laurențiu Țoringhibel, fost director al Întreprinderii de Construcții Hidrotehnice (ICH), îmi povestise că istoria acestei creații tehnice este legată de vizita în 1962, în port și la Șantierul Naval Constanța, a fostului lider comunist al României, Gheorghe-Gheorghiu Dej, care a hotărât să se extindă portul și șantierul naval. La acea vreme, portul se întindea până la SNC, care la rându-i se limita la perimetrul ocupat în prezent de atelierele de mecanică reparații, tâmplărie și lăcătușerie. Digul de nord se sfârșea la Cuibul Reginei și Farul Carol. 


Cei desemnați să ducă la bun sfârșit această misiune au făcut deplasări de documentare la șantierele navale Gdinia și Gdansk (Polonia), la Moscova, Odessa și Leningrad. În final, din documentația vremii s-a ales o soluție franceză. 


Mai bun decât tetrapodul francez 
La construcțiile hidrotehnice din zona Mediteranei, se folosea un element de protecție, numit tetrapod. Era un trunchi de con fără picioarele pe care le are stabilopodul românesc. Până atunci, toate protecțiile folosite la digurile românești din portul vechi erau reprezentate de blocurile paralelipipedice sau cubice. Pentru extinderea portului existau două variante: să se cumpere patentul francez sau să se creeze un produs românesc. S-a ales cea de-a doua soluție. 
Astfel, inginerii Mircea Lateș și Mircea Ulubean au proiectat stabilopodul, care s-a dovedit a fi mai bun decât tetrapodul francez, pentru zona Mării Negre, în care furtunile ajung până la forța 7 - 8, relatează Cristian Chesler, directorul general al ICH Construcții Grup SA Constanța. 


Forma deosebită a stabilopodului are două funcții deosebite: pe de o parte, permite spargerea valurilor și disiparea forței lor distructive, iar pe de altă parte, stabilopozii se îmbină mai bine între ei decât tetrapozii și nu permit mantalei de protecție a digului să alunece în mare. 
Desigur, costul unui stabilopod este superior celui al unui bloc de beton, dar și efectul în apărarea digurilor este mai mare. Iar în timp, o manta de stabilopozi asigură o protecție mai bună și mai ieftină decât una din blocuri de beton, afirmă specialiștii. 


Brevet de invenție, în 1976 
Primul stabilopod a fost construit în 1963, pe șantierul înființat la Poarta 6, în zona actualului cartier de locuințe. În 1976, produsul românesc a primit, din partea de OSIM, brevetul de invenție nr. 56.171, sub denumirea „bloc din beton pentru apărarea construcțiilor expuse valurilor”, care a intrat în proprietatea ICH. 


„Stabilopodul se deosebește de elementele de construcție similare nu doar prin forma deosebită, ci și prin materialele și tehnologia folosită la fabricarea sa”, relatează Cristian Chesler. Astfel se explică durată de viață mult mai mare a construcțiilor hidrotehnice din stabilopozi. 


Nimeni nu a contabilizat câți stabilopozi au fost construiți din 1963 și până în prezent, dar se știe că extinderile succesive care au transformat Constanța în cel mai mare port de la Marea Neagră, construcția portului Midia și a porturilor de la Dunăre, protecția portului Tomis și a plajelor, precum și regularizarea cursurilor unor râuri au la bază invenția românească. 
„În perioada 1990 - 1991, stabilopodul a trecut granițele țării, fiind folosit la construcția unor porturi din Maroc, pe ale căror șantiere lucrau specialiști români”, povestește Cristian Chesler. Astăzi, tiparul stabilopodului este protejat ca model și desen industrial. 


XXX 
În zilele noastre, această ingenioasă invenție este ignorată de autoritățile române, de administratorii porturilor și apelor. În ultimele decenii, la construcțiile hidrotehnice s-a permis utilizarea unor elemente constructive inferioare, din toate punctele de vedere, stabilopodului. Păcat, mare păcat!


Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Pagina a fost generata in 0.7817 secunde