Nu e loc pentru incompetenți în Șantierul Naval Constanța

591
Nu e loc pentru incompetenți în Șantierul Naval Constanța - 14f9b217fe3528303e8e625b67b51758.jpg

Articole de la același autor

Pe la 1977 -1978, când România nu stopase, încă, importurile de tehnologie, circula un film cu titlul incitant: "De ce japonezii pot, și noi nu?"

1.168 lucrători cu burta pe carte
Întrebarea din respectivul documentar era pusă de americani. Ei, care inventaseră conceptul de producti-vitate a muncii și sistemul de lucru la bandă, revoluționând teoria și practica industrială, ei care dăduseră naștere economiei bazate pe producția de masă și societății de consum, se vedeau depășiți de japonezi.
Americanii descopereau cu stupoare că niponii preluaseră de la ei absolut totul în materie de teorie și practică economică - tehnologii, organizare, management - și le dezvoltaseră. Înțelegeau că le-a venit rândul să învețe de la japonezi, să se perfecționeze, dacă vor să nu fie scoși de pe piață.
Mi-am adus aminte de acest episod, în timpul vizitei de documentare la Șantierul Naval Constanța. Dede Perodin, liderul sindicatului, îmi lansase invitația de a scrie despre ceea ce face această companie pentru a ridica nivelul de competență a lucrătorilor săi.
SNC a învățat lecțiile crizei economice și a pus bazele unui sistem de formare profesională, care să sporească valoarea resursei umane. Meritul este și al sindicatului. "Perfecționarea pregătirii profesionale face parte integrantă din contactul colectiv de muncă pe 2011 - 2015. Toți lucrătorii trec odată la doi ani printr-o formă de pregătire" - și-a început liderul de sindicat prezentarea.
"În acest an, sunt cuprinși la programele de pregătire (interne sau externe, organizate în România sau în străinătate), un număr de 1.168 angajați. Dintre aceștia: 702 se instruiesc la locul de muncă, sub îndrumarea șefului direct, 93 participă la diverse cursuri în afara companiei, iar 353 frecventează cursurile din SNC" - a precizat Violeta Putinei, directorul resur-selor umane.

Prin furcile caudine ale testelor
Mi-aduc aminte că, prin anii ´80 din secolul trecut, se spunea în derâdere: "Perfecționarea este ca lumânarea la capul mortului: luminează, dar nu deșteaptă." Butada sancționa aspectul formal al multora dintre aceste programe, dato-rat lipsei de interes cu care erau tratate de toată lumea: directori de întreprinderi și salariați.
Sistemul de pregătire organizat, astăzi, în șantierul naval nu lasă loc superficialității. "Nu doar cursanții sunt testați la finalul programelor de instruire, ci și formatorii" - afirmă Violeta Putinei.
Întregul personal al SNC este evaluat din punct de vedere profesional. Pentru fiecare angajat se întocmește o fișă de evaluare a competențelor. Compania are oglinda fiecărui lucrător: ce operațiuni și procedee tehnologice cunoaște și la ce nivel le stăpânește.
Celor ce nu îndeplinesc baremul, li se acordă un răgaz de trei luni să se instruiască, iar dacă nu trec nici următorul test, nu le rămâne decât să-și găsească un loc de muncă pe măsura competenței lor. Astfel stând lucrurile, mai are curaj vreun lucrător sau formator să se joace de-a pregătirea profesională, să o trateze formal? E puțin pro-babil.

Lecțiile rebuturilor
"Am profitat de anii de criză economică pentru a spori calitatea forței de muncă - spune Violeta Putinei. Competiția de pe piața internațională este extrem de dură și nu putem tolera incompetența. Vă mai dau un amănunt: pentru fiecare rebut, se face o analiză specială, pentru a se determina cauzele. Dacă este vorba de factorul uman, de un deficit de competență sau de proastă organizare, cei implicați sunt cuprinși în programe de formare, astfel încât asemenea incidente să nu se repete."
În prezent, compania este autorizată ca formator pentru calificarea în meseriile de sudor, lăcătuș constructor nave și macaragiu manevrant la sol. La SNC, funcționează primul centru de perfec-ționare a sudorilor înființat în România, cu o experiență de peste 25 de ani.
Dede Perodin mă însoțește prin șantierul naval, la câteva locuri de muncă. În hala confecții corp, la mașina de debitat cu plasmă, îi întâlnim pe maistrul Enghin Amet și pe Constantin Pușcașu, liderul de sindicat pe secție.
"În formația mea, am oameni bine pregătiți, dar cu toate acestea este necesar să fie instruiți. La fiecare schimbare de produs apar planuri de execuție noi. Trebuie studiate codurile, inscripționările. Pe de altă parte, punem un mare accent pe normele de securitatea muncii. Le reamintim mereu" - spune Enghin Amet.

Au greșit americanii
Care este contribuția formării profesionale la creșterea productivității muncii? Mi-aduc aminte de un studiu realizat de niște experți americani, care estimau că 50% din sporul de productivitate se obține prin noi tehnologii, 30% prin mai buna organizare a muncii și creșterea disciplinei, iar 20%, prin ridicarea nivelului de pregătire profesională.
Nu sunt de acord cu aceste ponderi. Cred că rolul pregătirii profesionale este mult mai mare, căci tehnologiile noi și sistemele de organizare performante sunt moarte fără oamenii capabili să le dea viață.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 1.6164 secunde