Stirile zilei de Miercuri, 23 Mai 2018 - Cuget Liber Online


Mai multe ştiri online:
Ancheta "Cuget Liber"

Nu distrugeți marinăria!

Ştire online publicată Marţi, 28 Aprilie 2015. Autor: Ion TIȚA-CĂLIN
Printr-un șir de abuzuri grave, instituțiile statului pun în pericol pregătirea ofițerilor de marină și angajarea lor pe piața internațională

După dispariția unei flote de 300 de nave și pierderea locurilor de muncă pentru circa 18.000 de navigatori, țara noastră a reușit să se cupleze la piața forței de muncă din shipping-ul internațional. În perioada anilor 2000 - 2010, grație bunei pregătiri dovedite de ofițerii săi, România a devenit unul dintre cele mai importante rezervoare de forță de muncă marinărească din Europa. 

Un bun național

Rolul principal i-a revenit sistemului de învățământ marinăresc performant. Datorită lui, România a dobândit statutul de furnizor de echipaje bine pregătite pentru flota mondială, de exportator de competențe înalte.

Sistemul de învățământ marinăresc trebuie privit ca un bun național. De calitatea lui depinde dacă România mai rămâne pe piața shipping-ului, dacă produsele sale, navigatorii români, mai sunt acceptate de armatorii străini. În condițiile unei concurențe dure din partea navigatorilor mai ieftini din Asia și fostele republici sovietice, singurul argument al românilor rămâne nivelul înalt de pregătire. De aceea, statul român are obligația să protejeze sistemul de învățământ marinăresc de orice derapaj care ar duce la scoaterea României de pe piața shipping-ului internațional. 

În cele ce urmează, vom demonstra că o serie de instituții ale statului acționează împotriva interesului național, încălcând grosolan legile țării și producând grave prejudicii sistemului de învățământ marinăresc și miilor de tineri care se pregătesc să devină ofițeri de marină. 

„Degradarea“ unei elite

În articolul „Elita navigatorilor, nedreptățită de clasificarea ocupațiilor din România”, publicat în ediția din 22 august 2011, a cotidianului „Cuget Liber”, atrăgeam atenția asupra unei modificări aberante apărute în clasificarea ocupațiilor din România, operată prin Ordinul ministrului Muncii nr. 1.832 din 6 iulie 2011. 

Conform actului normativ, care a înlocuit clasificarea din 1995, ofițerii de pe navele maritime și fluviale au fost trecuți dintr-o categorie superioară, pentru care se cereau studii universitare de minimum trei ani, în cea inferioară, a tehnicienilor, maiștrilor și asimilaților, cu pregătire de doi ani. 

La acea vreme am atras atenția că, în ceea ce îi privește pe brevetați, clasificarea este în discordanță cu nivelul de instruire. Ofițerii maritimi și fluviali au, de regulă, studii universitare de profil. Studiile medii și postliceale constituie excepția în cazul lor. Nu doar ziarul „Cuget Liber” a luat poziție față de această anomalie normativă, ci și Florin Urziceanu, președintele Asociației Companiilor de Crewing din România, care declara următoarele: „Împreună cu Sindicatul Liber al Navigatorilor vom face demersurile necesare pe lângă Ministerul Muncii, pentru schimbarea încadrării ofițerilor în clasificarea ocu-pațională. Așa cum arată în prezent, ea produce efecte negative. Angajatorilor li se oferă suportul legal să-i plătească pe ofițeri la nivelul tehnicienilor și să nu ia în considerare studiile superioare.” 

Trebuie spus că la data de 2 august 2011, personalul navigant maritim și fluvial înregistrat în scriptele Autorității Navale Române număra 59.734 persoane. Cel maritim era reprezentat de 27.751 ofițeri, 9.524 nebrevetați și 5.324 auxiliari, iar cel fluvial, de 2.397 ofițeri, 14.001 nebrevetați și 737 auxiliari. Numărul comandanților de cursă lungă înregistrați se ridica la 1.717 persoane.Prin schimbarea clasificării și trecerea ocupațiilor marinărești într-o clasă inferioară, Ministerul Muncii a dat o lovitură grea sistemului de învățământ de profil, făcând loc, pe piața educațională, formatorilor non-universitari, la concurență cu universitățile de marină. 

În consecință, pe piața muncii, au apărut două categorii de absolvenți ai învățământului de marină: cei cu studii universitare de minimum trei ani și cei cu studii non-universitare, de 2 ani. În ciuda diferenței de pregătire, Ministerul Transporturilor, prin Autoritatea Navală Română, le acordă celor două categorii de absolvenți brevetele de ofițeri maritimi, care le conferă drepturi egale.

Un lanț de abuzuri

De curând, am reluat investigația pe această temă și am fost șocat să constat că trecerea ocupațiilor marinărești într-o categorie inferioară, prin Ordinul ministrului Muncii nr. 1.832 din 6 iulie 2011, s-a făcut cu încălcarea gravă a Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările ulterioare. Conform acesteia, profesiile de comandant, ofițer punte secund, ofițer punte, șef mecanic, ofițer mecanic secund, ofițer mecanic necesită cel puțin 3 ani de studii superioare (pentru care se eliberează diplomă a unei universități sau a unui colegiu universitar). Emiterea Ordinului nr. 1.832 din 6 iulie 2011, cu încălcarea Legii nr. 200/2004, reprezintă un abuz, cu consecințe grave pentru sistemul de învățământ marinăresc, pentru absolvenții acestuia, pentru rămânerea României pe piața shipping-ului internațional. Manopera normativă s-a făcut la nivel înalt și foarte înalt. Cine și de ce a încălcat Legea nr. 200/2004 și în folosul cui? Nu îmi permit să speculez. Un lucru este clar: abuzul nu s-a făcut în interes național, nu a urmărit mai buna pregătire a tinerilor ofițeri maritimi, ci dimpotrivă. Este de competența Direcției Naționale Anti-corupție să descopere ce se ascunde în spatele acestei lucrături urât mirositoare.

În edițiile viitoare, vom prezenta șirul întreg de încălcări grosolane ale legislației și instituțiile implicate în această afacere cu iz penal. (Va urma)

loading...

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Inchide
Pagina a fost generata in 0.2904 secunde