Noul drum al mătăsii va trece prin portul Constanța

r Reprezentanți din 12 țări discută soarta viitoarei rute de transport multimodal½

Timp de două zile, gara maritimă a portului Constanța este loc de întâlnire pentru reprezantanții autorităților centrale și locale, parlamentari, diplomați străini, emisari ai unor porturi străine și manageri ai companiilor din porturile maritime și fluviale românești.

Ceea ce i-a adunat la un loc este o temă de mare interes pentru Europa și Asia, pentru țările din zona Mării Negre, a Caucazului și Caspicii: "Drumul mătăsii" (Silk road). Străvechea rută de transport al mărfurilor între Extremul Orient și Europa Centrală și de Vest ar putea fi o alternativă mai avantajoasă față de celelalte trasee. Dar pentru aceasta trebuie ca guvernele, autoritățile locale și agenții economici din statele străbătute de Drumul mătăsii să își dea mâna.

Sunt multe bariere legislative, vamale și administrative de înlăturat din calea fluxurilor de mărfuri. Statele și privații au de făcut investiții de zeci de miliarde de euro pentru ca timpul de manipulare și transport al mărfurilor să fie mai scurt și costurile aferente mai mici.

v v v

Evenimentul Silk Road Summit este o premieră pentru România, pentru portul Constanța. Reuniunea se desfășoară în perioada 5 - 6 octombrie 2017, în terminalul de pasageri. Organizatorii sunt: Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, Organizația Patronală Constanța Port Business Association și Asociația Drumul Mătăsii din România.

Interesul pentru această temă este ilustrat de numărul mare al țărilor reprezentate: Austria, Serbia, Bulgaria, Croația, Azerbaidjan, Kazahstan, Turkmenistan, Turcia, Polonia, Germania, Olanda și România.

Trebuie spus că portul Constanța a făcut, deja, pași importanți pentru a îmbunătăți cooperarea pe "noul drum al mătăsii", prin semnarea unor protocoale de colaborare cu porturile Ningbo și Qingdao din China, porturile Batumi și Poti din Georgia, portul Aktau din Kazakhstan și cu Serviciul de Stat pentru Transport Naval din Turkmenistan.

v v v

În cuvântul de salut adresat invitaților străini și români prezenți la summit, Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al CNAPMC, a subliniat importanța "Drumului mătăsii" pentru portul Constanța, pentru dezvoltarea lui ca poartă de acces a Europei. Acesta este și motivul pentru care infrastructura lui se dezvoltă cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.

Alexandru Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor, le-a vorbit celor prezenți despre eforturile României pentru dezvoltarea coridoarelor de transport paneuropene și despre investițiile de sute de milioane de euro ce se fac în portul Constanța, pentru creșterea adâncimilor, a siguranței navigației, a rețelei feroviare portuare, a numărului de dane și platforme de operare.

La rândul său, fostul deputatul Mircea Toader a vorbit despre noua lege privind administrarea porturilor, aflată în procedură parlamentară, care va stimula transportul maritim și fluvial.

Un moment important al zilei de ieri l-a reprezentat ceremonia de semnare a protocolului de colaborare dintre portul Constanța și portul azer Baku, de către Taleh Ziyadov, directorul general al portului Baku, și Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al CNAPMC.

v v v

Într-una dintre pauze, ministrul Alexandru Răzvan Cuc le-a declarat ziariștilor: "Portul Constanța participă la acest proiect foarte important, care face legătura dintre Marea Caspică și Marea Neagră. Dunărea reprezintă un motor economic pentru țara noastră. În ședința de guvern comună română - bulgară am ridicat problema dragajului pe Dunăre. Am solicitat omologului meu ca, în caz că nu se va draga în zona controlată de Bulgaria, să se permită autorităților române să modifice Acordul din 1955, astfel încât și partea bulgărească să treacă în administrarea părții române. În prezent, zona românească este dragată în baza unui contract multianual cu AFDJ.

Îl felicit pe domnul director Tivilichi pentru implicare, perseverență și pentru că a reușit să semneze acest parteneriat important cu portul Baku. De la preluarea conducerii administrației portuare a reușit să semneze contractele cu operatorii tradiționali din port, pe termen lung. Ele dau stabilitate și predictibilitate operatorilor. Mai mult, a lansat numeroase proiecte de infrastructură: dragajul de întreținere, cel de investiții, modernizarea danei 80 și altele.

Pot spune că ne-am atins scopul prin acest eveniment, aducând la aceeași masă parteneri importanți pentru a face atractiv acest coridor de transport. Desigur sunt și alte investiții de făcut: modernizarea infrastructurii feroviare și rutiere, pentru a prelua întregul volum de mărfuri. Am avut întâlniri la începutul lunii aprilie cu vicepremierul din Turkmenistan, cu care am discutat despre acest coridor deosebit de important. I-am spus domnului Tivilichi că ar trebui să realizăm o întâlnire în patru, cu Azerbaidjanul, Turcia și Turkmenistanul pentru a identifica cantitățile de mărfuri de pe această rută, pentru a putea să fim și noi pregătiți cu ferry-boat-uri, pe care ar trebui să le achiziționăm. În prezent, avem două nave la CFR Marfă, dar nu sunt funcționale și au consum ridicat de combustibil."

v v v

Printre participanții care prezintă comunicări în cadrul summit-ului se numără: Viorel Panait - președintele Constanta Port Business Association, Apti Metin - președintele Silk Road Association, secretarul de stat, Taleh Ziyadov - directorul general al portului Baku, Baurzhan Kalushev - secretar general al International Association Trans-Caspian International Transport și alții.