Munca, Sănătatea și Agricultura - marii câștigători ai rectificării bugetare

416
- Apărarea, Finanțele și Internele ies în pierdere

Nicicând în ultimele trei decenii, România nu a avut o situație bugetară atât de complicată precum cea din 2020. La deficitul bugetar excesiv și datoria uriașă lăsată moștenire de guvernarea social-democrată s-au adăugat efectele crunte ale pandemiei Covid-19. Faptul că Guvernul Orban se vede nevoit să recurgă la o nouă rectificare bugetară – a treia din acest an – este dovada că dinamica bugetară este tot mai imprevizibilă în actualele condiții.



Deficit bugetar peste așteptări


Execuția bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2020 înregistrase un deficit de 67,27 miliarde lei (6,36% din PIB), din care mai mult de jumătate este rezultatul măsurilor de combatere a crizei cauzate de pandemia Covid-19. Suma de 37,12 miliarde lei (3,51% din PIB) a fost lăsată în mediul economic sub formă de facilități fiscale, investiții și cheltuieli excepționale.

Dacă la rectificarea efectuată în luna august s-a prevăzut un deficit bugetar de 8,6% din produsul intern brut (PIB), pentru anul 2020, acum se are în vedere creșterea la 9,1% din PIB a acestui parametru economic, respectiv la 96 de miliarde de lei. La rândul ei, Comisia Națională de Strategie și Prognoză a revizuit datele privind dinamica PIB-ului, estimând o contracție de 4,2%.

Deficitul bugetar a mai crescut cu 5 miliarde de lei de la a doua rectificare, ca urmare a scăderii veniturilor cu 4,2 miliarde de lei. Dar cu toate acestea, încasările bugetare din primele zece luni ale anului 2020, în plină perioadă de criză economică, sunt mai mari decât în aceeași perioadă din 2019, când economia era în creștere, fapt ce demonstrează un grad mai înalt de conformare fiscală a contribuabililor.

Economia, pe tobogan

La baza noii rectificări stau următoarele considerente:

- pentru anul 2020 se estimează o reducere cu 4,2% a PIB;

- redresarea economică va fi mai temperată în ultima parte a anului, din cauza restricțiilor de distanțare fizică și a contextului internațional;

- înmulțirea numărului de cazuri de îmbolnăviri cu SARS–COV-2 duce la restrângerea volumului de activitate în diferite sectoare economice;

- agricultura României a fost puternic afectată de secetă, înregistrându-se reduceri semnificative ale producției în sectorul vegetal;

- piața muncii a fost mai puțin afectată, numărul mediu de salariați ar putea să ajungă la 5.090 mii persoane, față de 5.070 mii persoane cât s-a avut în vedere la a doua rectificare bugetară;

- câștigul salarial mediu brut pentru anul 2020 este proiectat la 5.160 lei pe lună, cu o ajustare în sus de 0,6% față de estimarea din a doua rectificare bugetară (5.114 lei/lună);

- au fost adoptate o serie de măsuri în domeniul sănătății publice, educației, protecției sociale, precum și măsuri de sprijinire a mediului de afaceri, care vor trebui finanțate.

Scădere abruptă a veniturilor bugetare

În cadrul noii rectificări vor fi următoarele schimbări:

Veniturile bugetului de stat pe anul 2020, se diminuează, pe sold, cu suma de 4.489,4 milioane lei, ca urmare a reducerii încasărilor din: impozitul de profit (-781,4 milioane lei), alte impozite pe venit și câștiguri din capital de la persoane juridice (-238,3 milioane), impozite și taxe pe proprietate (-152,1 milioane lei), accize (-599 milioane lei), venituri nefiscale (-115,3 milioane lei).

În schimb, cheltuielile bugetului de stat pe anul 2020, se majorează, pe ansamblu, cu 1.157,6 milioane lei. În structură, unele dintre ele se vor reduce: cheltuielile de personal (-164,1 milioane lei), cheltuielile cu bunuri și servicii (-35,3 milioane lei), subvențiile (-22,8 milioane lei), cheltuielile cu asistența socială (- 96 milioane lei. Altele cresc: cheltuielile cu dobânzile (+324,8 milioane lei); transferurile între unități ale administrației publice (+ 4.076,1 milioane lei).

Cine câștigă și cine pierde

Instituțiile care primesc bani în plus la rectificare sunt:

- Ministerul Muncii și Protecției Sociale (+1.590,2 milioane lei), în special pentru bugetul de asigurări sociale de stat;

- Ministerul Sănătății (+1.077,8 milioane lei);

- Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (+1.181 milioane lei). S-au asigurat fonduri suplimentare pentru proiectele cu finanțare din fonduri europene (+1.123,7 milioane lei) și despăgubirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal afectați de secetă (+160 milioane lei);

- Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (+999,5 milioane lei). Se propune asigurarea suplimentară de sume pentru Programul Național de Dezvoltare Locală;

- Ministerul Fondurilor Europene (+104,97 milioane lei);

- Ministerul Public (+90,3 milioane lei), în principal pentru plata diferențelor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești și acte administrative;

- Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (+19,17 milioane lei), pentru acordarea despăgubirilor pentru animalele sacrificate în contextul evoluției pestei porcine africane.

Vor fi diminuate bugetele următoarelor instituții:

- Ministerul Apărării Naționale (-2.000 milioane lei);

- Ministerul Finanțelor Publice (-854,7 milioane lei);

- Ministerul Afacerilor Interne (-635,4 milioane lei);

- Serviciul de Telecomunicații Speciale (-82,6 milioane lei);

- Secretariatul General al Guvernului (-53,8 milioane lei);

- Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (-56 milioane lei);

- Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor ( -37,8 milioane lei). 



Articole pe aceeasi tema

Pagina a fost generata in 0.2244 secunde