Motorul economiei a repornit. Creditarea mediului de afaceri a crescut cu 5,4%

Veștile bune vin și din zona guvernamentală. Măsurile de stabilitate fiscală adoptate până în prezent au dat încredere agenților economici și piețelor financiar-bancare.

Recăpătându-și încrederea, economia își face proiecte de viitor. Se pun la cale planuri de investiții în zona productivă, construcțiile industriale și locative iau avânt, achizițiile de mașini și utilaje se înmulțesc. Încet-încet, motorul investițiilor a fost repornit, băncile fiind chemate să-l alimenteze cu credite.



Principalul client al băncilor

La 30 aprilie 2021, creditele neguvernamentale (în lei și valută, inclusiv cele neperformante) însumau 297.218,2 milioane echivalent lei. Față de finele anului 2020, suma este cu 3,88% mai mare.

Structura creditării arată, în continuare, o mai mare apropiere a băncilor de populație, de investițiile imobiliare și de consum, decât de producție.

Principalul client al băncilor rămâne populația. La 30 aprilie 2021, volumul împrumuturilor acordate acesteia era de 51,76% din totalul creditării, respectiv la 153.829.1 milioane echivalent lei. În primele patru luni ale anului 2021, împrumuturile acordate populației au crescut cu 2,48% față de nivelul atins la sfârșitul anului 2020.

În schimb, creditarea agenților economici a făcut un salt ceva mai mare, respectiv 5,40%, pe fondul măsurilor de susținere a economiei afectate de pandemia Covid-19. La 30 aprilie 2021, împrumuturile totale ale agenților economici dețineau o pondere de numai 44,44% din total, însumând 132.086,2 milioane echivalent lei.

În structura creditelor pentru populație, cele pentru construcția sau achiziția de locuințe reprezintă 60,06% fiind de 92.397,8 milioane echivalent lei. Creditele pentru consum, în sumă de 59.525,7 milioane echivalent lei, dețin o pondere de 38,69%. În august 2015, raportul era invers: creditele de consum dețineau o pondere de 50,93%, iar cele pentru locuințe, de 46,22%.

Mai puține credite restante

Schimbări semnificative s-au produs și în privința volumului creditelor restante. În august 2015, ponderea acestora era de 10,71% din totalul creditării, în martie 2017, de 5,86%, în decembrie 2019, de 2,47%, iar în decembrie 2020, de 2,11%. La sfârșitul lunii aprilie 2021, sistemul bancar românesc a raportat credite restante de numai 6.108,5 milioane echivalent lei, reprezentând 2,05% din totalul creditelor aflate în derulare. Totuși, ponderea creditelor restante este de aproape două ori mai mare decât cea din august 2008, care era de numai 1,04%. Este de așteptat ca volumul creditelor restante să crească pe fondul recesiunii economice generate de pandemia Covid, după încetarea măsurilor de amânare a plății ratelor.



Piața constănțeană

În județul Constanța, la 30 aprilie 2021, băncile aveau în derulare credite în valoare de 11.522,2 milioane echivalent lei, cu 3,34% mai multe față de finalul anului 2020, din care numai 1,46% erau restante. Populația deținea 55,65% din totalul împrumuturilor (6.412,4 milioane echivalent lei), iar agenții economici, doar 44,17% (respectiv 5.089,1 milioane echivalent lei). Din totalul creditelor acordate populației județului, 62,50% au fost obținute pentru locuințe, iar 34,60% pentru consum.

În ciuda situației de criză, economisirea a înregistrat o ușoară creștere. La 30 aprilie 2021, depozitele (în lei și valută) din bănci au totalizat 188.092,9 milioane echivalent lei, fiind mai mari cu 2,84% față de nivelul atins la sfârșitul anului 2020. Dar în timp ce economiile în lei au crescut cu 5,56%, cele în valută s-au diminuat cu 2,63%, semn al încrederii mai mari a românilor în moneda națională.

În județul Constanța, depozitele bancare ale populației și agenților economici s-au diminuat cu 18,87%, ajungând la 6.365,6 milioane echivalent lei. Depozitele în lei s-au diminuat cu 0,63%, iar cele în valută, cu 34,26%.

Creditarea – motorul redresării economice

Este de așteptat ca piața creditelor bancare să se relanseze tot mai mult în 2021, pe măsură ce vor fi aplicate măsurile de stimulare a economiei, prin acordarea creditelor de lucru și a creditelor de investiții.

Dar factorul dinamizator cel mai important va fi reprezentat de investițiile guvernamentale și fondurile atrase de la Uniunea Europeană, iar sistemul bancar va juca un rol important în redresarea și restructurarea economiei românești în următorii ani.