Moartea unui vad comercial al Constanței

În ușa unui magazin de țoale, o vânzătoare se plictisește de moarte. Privește în lungul străzii Ștefan cel Mare, spre mare, doar-doar va răsări un mușteriu din pădurea de panouri publicitare. După o așteptare de 15 - 20 de minute, se retrage în penumbra dughenei. Și astăzi va fi proastă vânzarea. Mare minune de-o reuși să dea marfă de 1.000 de lei.

Ca în vreme de război!
Până în urmă cu un deceniu, strada Ștefan cel Marte era vadul unui comerț înfloritor. Multe alte zone ale Constanței încercaseră să o concureze, fără sorți de izbândă. Comercianții se luptau să obțină un spațiu cât de mic, făcând să explodeze chiriile: 10, 15, 20, chiar și 30 de dolari pe metru pătrat, pe lună. Dar merita; zona era cu adevărat atractivă, mustea de clienți și vânzările mergeau.
Asta a fost de mult. Acum, se vede cu ochiul liber cum mor afacerile. În fostul centru comercial al orașului, numărul magazinelor "decedate" concurează cu al celor rămase în viață. De sus, dinspre cartierul Obor, până jos, la intersecția cu bulevardul Tomis, de o parte și de alta a arterei, se văd tot mai multe obloane trase.
În clădirea de la numărul 112, era un magazin de calculatoare și electronică. Acum, spațiul este gol. Farmacia și Oficiul Poștal nr. 2, din stabilimentul de la nr. 98, au dispărut. În clădirea de pe colț, la intersecția cu str. Atelierelor, se aflau Sporting Cafe și Fan Club Echipa Națională. Din toată afacerea au rămas doar firmele.
Chiar lângă sediul Poliței se află o parcare cu plată. Un individ pe a cărui șapcă scrie Confort Urban tocmai taxează un șofer. Legea spune că trebuie să aibă casă de marcat și să elibereze bonuri fiscale, altfel ceea ce face el se numește evaziune. "Ce lege? A PDL-ului?" - exclamă individul și o taie la vederea aparatului de fotografiat.
Porțile Hanului Balcan sunt zăvorâte cu lacăte, de mai mulți ani. Clădirea a ajuns în paragină. Hoții au devalizat-o, i-au smuls până și ferestrele de la etaj.
Mai în josul străzii, afișul unui stabiliment gol ne anunță că bijuteria s-a mutat. Nici Centrului Medical Ilicris nu i-a mers bine pe Ștefan cel Marte, la nr. 74. Stabilimentul este închis.
Magazinele de la parterul clădirii de la nr. 66. sunt închise cu toate. De ce? Răspunsul îl oferă câteva panouri de avertizare: "Trecerea interzisă. Pericol de desprindere a unor bucăți de zidărie și cornișe."
Clădirea este în vizibilă degradare, reprezentând un pericol pentru trecători, așa cum o spun și inscripțiile de avertizare. Primăria a tratat problema cu indiferență și nu a luat nicio măsură ca locul să fie împrejmuit.
Ferestrele magazinului de pește din apropierea Pieței Grivița sunt obturate cu plăci din lemn, ca în vreme de război. Ce s-o fi întâmplat, nu mai are balta pește?
Muzică, zoaie și urină
Clădirea de pe colț cu strada Petre Romulus este împrejmuită de multă vreme cu panouri metalice scorojite. Magazinele de la parter sunt închise și ele. Același panou de avertizare ne lămurește de ce trebuie să umblăm cu fereală prin zonă.
Pe cealaltă latură a străzii, înspre pasajul de trecere spre Tomis Mall, un întreg lanț de magazine a tras obloanele. "Stăm foarte prost cu clientela" - mă lămurește o femeie între două vârste. Este patroana și, totodată, vânzătoarea unui mic magazin. Vinde de toate. A schimbat profilul buticului, dar tot nu merge afacerea. "Am ajuns să aduc bani de acasă, să plătesc furnizorii. M-am gândit să închid, dar după ce ai intrat în horă este greu să ieși, când ai atâtea facturi de achitat" - spune femeia.
În fața Tomis Mall, în aerul încins se simte mirosul iute de urină. În apropiere, în pasaj, e un WC public. Stropi de apă răcoresc capetele încinse ale trecătorilor și dalele străzii. Cineva la un etaj își spală balconul.
Dar nu te poți supăra. Chiar în fața ta au răsărit Trubadurii din Transilvania. Îți gâdilă urechile și inima cu tangouri și canțonete celebre. Muzică veche, cu parfum de epocă. Își prezintă cel de al doilea album. Costă doar 25 de lei. Fac și băieții un ban în vechiul vad comercial al Constanței.
Le las 2 lei în pălărie. Doar de atâți bani am ascultat. Mirosul de urină și zoaiele căzute din cer mă pun pe fugă.
Părăsind în grabă strada, mai am timp să observ dalele jegoase, cablurile care atârnă amenințător pentru pietonii de peste 1,80 metri, fațadele scorojite ale clădirilor, vitrinele îngrozitoare ale magazinelor rămase în viață. Oare de ce moare comerțul pe strada Ștefan cel Mare?