Mișcarea sindicală a declanșat războiul național și internațional pentru salvarea ARSVOM!

Șirul acestor acte normative internaționale asumate de România este lung: Convenția internațională pentru prevenirea poluării de către nave, adoptată la 2 noiembrie 1973 și actualizată în 1978; Convenția privind protecția vieții umane pe mare (SOLAS 1974); Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării - UNCLOS (Montego Bay - 1982); Convenția internațională privind căutarea și salvarea maritimă (SAR 1979, intrată în vigoare la 22 iunie 1985; Convenția de la Ankara, din 27 noiembrie 1988, privind acordul de cooperare în domeniul serviciilor de căutare și salvare pe mare între statele riverane Mării Negre; Convenția OPRC - Cooperare și intervenție în caz de poluare cu hidrocarburi – 1990; Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării – 1992.

Pentru aplicarea lor, au fost adoptate numeroase acte normative interne, dintre care amintim: Planul Național de Contingență - Legea numărul 98/1992 privind protecția apelor Mării Negre; OG nr. 33 din 2004, modificată ulterior prin Legea nr. 337 din 2004, prin care Agenției Române de Căutare și Salvare (ARSVOM) i-a fost încredințată misiunea de a îndeplini obligațiile ce îi revin statului român din convențiile și acordurile internaționale ratificate de România.

Sindicatelor le pasă de România

Dar dacă Ministerului Transporturilor nu-i pasă de tratatele și acordurile internaționale, de legile interne, de responsabilitățile României și de consecințele deciziilor sale asupra siguranței navigației, organizațiile profesionale, dând dovadă de o mare responsabile, au decis să ia poziție.

Pe data de 12 iulie 2021, o delegație sindicală formată din reprezentanți ai Sindicatului Liber al Navigatorilor din ARSVOM și ai Federației Sindicatelor Trans-Conex Port Constanța s-au întâlnit cu secretarul de stat Ionel Scrioșteanu și cu Doina Cojocaru – noua șefă a direcției navale din cadrul ministerului, ambii fără pregătire și competențe profesionale în domeniul naval. A fost un dialog al surzilor, reprezentanții Ministerului Transporturilor neputând oferi răspunsuri la mulțimea întrebărilor puse de sindicaliști.

Din acel moment, pentru sindicate a devenit cât se poate de clar faptul că acordurile și tratatele internaționale, obligațiile asumate de România nu prețuiesc nici cât o ceapă degerată pentru Ministerul Transporturilor. Și drept urmare, au decis să pornească războiul. Pentru ei, la fel de mult ca și locurile de muncă ale celor 183 de angajați ai ARSVOM, contează interesele României și imaginea sa în lume.

Drept urmare, au decis să ceară ajutorul instituțiilor fundamentale ale statului român și al unor organisme internaționale, pentru ca acestea să intervină și să oprească Ministerul Transporturilor și Guvernul României să facă o prostie cum nu s-a mai văzut.

În cursul zilei de 15 iulie 2021, Lucian Boris - președintele Sindicatului Liber al Navigatorilor din ARSVOM, Robert Robescu – vicepreședintele sindicatului și Silviu Stanciu - președintele Federației Sindicatelor Trans-Conex au transmis ample informări următoarelor instituții și organizații: Administrația Prezidențială, Senatul României, Camera Deputaților, Avocatul Poporului, Federația Internațională a Transportatorilor (ITF), Grupul Internațional al Cluburilor de Asigurări P&I, Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă (EMSA), Curtea Internațională de Justiție, Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Organizația Maritimă Internaționale.

Respectivele organisme sunt înștiințate că ARSVOM – structură înființată în anul 1933, prin ordinul Regelui Carol al II-lea, care, în cei 88 de ani de existență, și-a îndeplinit cu profesionalism misiunile de căutare și salvare pe mare, de spargere a ghețurilor pe apele interioare și de combatere a poluării în regiunea Mării Negre - va fi desființată, din ordinul ministrului Transporturilor, Cătălin Drulă.

În informare se arată că atribuțiile ARSVOM ar urma să fie încredințate Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, structură cu statut militar, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care nu are nici atribuțiile legale în domeniul căutării și salvării pe mare, nici dotările și nici personalul competent și certificat pentru astfel de operațiuni. Se mai arată că IGSU - fiind o structură militară - nu poate efectua operațiuni de căutare și salvare în apele teritoriale ale altor țări, în caz de necesitate.

Semnatarii atrag atenția că decizia „complet inacceptabilă și nedreaptă de a desființa ARSVOM” va provoca „daune grave și consecințe periculoase pentru siguranța maritimă și operațiunile de căutare și salvare la Marea Neagră în anii următori, deoarece această decizie politică încalcă legile și reglementările internaționale, este luată fără niciun simț al responsabilității și profesionalismului, fiind bazată doar pe motive politice și judecăți greșite.”

Un abuz politic grav

În final, se spune: „Prin urmare, prin intermediul acestui memorandum adresat instituției dumneavoastră, vă rugăm să ne sprijiniți cât mai curând posibil și să opriți acest abuz politic și iresponsabilitatea majoră față de încălcarea reglementărilor și convențiilor internaționale legate de siguranța maritimă și salvarea vieții pe mare, având în vedere că România face parte din Uniunea Europeană și are unul dintre cele mai importante porturi din Marea Neagră și principala poartă de intrare la granița de sud-est a Uniunii Europene.

Considerăm că decizia luată de către ministrul transporturilor, domnul Cătălin Drulă, privind desființarea ARSVOM este un abuz politic grav, precum și o greșeală care va afecta drepturile omului, siguranța maritimă și economică a României și respectiv Uniunea Europeană.”