€ 4.7315
£ 5.2727
$ 4.2103

Mai multe ştiri online:

Miracolul productivității muncii din portul Constanța

Ştire online publicată Marţi, 04 Septembrie 2018. Autor: Ion TIȚA-CĂLIN
Studiul economico-financiar privind evoluția activității de operare în portul Constanța, realizat de cotidianul „Cuget Liber”, a ajuns la final. Pe parcursul a trei ediții am analizat activitatea a 27 de agenți economici. Am văzut că, în anul 2017, veniturile obținute de operatorii din portul Constanța au crescut pentru prima dată după patru ani, fiind mai mari cu 0,82% (în lei) față de cele din 2016, dar rămânând cu 1,08% sub nivelul celor din 2008. În schimb, portuarii stau prost din punct de vedere al profitabilității. Per ansamblu, cele 27 de companii au realizat, în 2017, un excedent brut total de 192.022.984 lei (aproximativ 42.035.634 euro). Rezultatul este inferior cu 16,57% în lei celui din 2016 (cu 17,98%, în euro). Comparativ cu anul 2008, excedentul brut realizat în anul 2017 este mai mare cu numai 0,05% în lei (dar mai mic cu 19,34% în euro).

Pe de altă parte, hemoragia de locuri de muncă a continuat. Dacă în 2008, ultimul an al creșterii economice dinaintea crizei, respectivii operatori au avut împreună 5.499 lucrători, în 2017 au rămas cu doar 3.975 de angajați.

Astăzi, vom vedea cum a evoluat productivitatea muncii în industria portuară.

x x x

În cazul celor 27 de operatori portuari care fac obiectul studiului nostru, am calculat productivitatea anuală ca raport între veniturile totale obținute de aceștia și numărul mediu de salariați pe care l-au raportat. Altfel spus, valoarea obținută pentru o companie ne arată cât venit a produs, în medie, un lucrător, în decurs de un an, sau care este productivitatea pe cap de angajat.

În 2008, un lucrător din sectorul de operare al portului Constanța realiza, în medie, o producție de 225.388 de lei. Criza economică a obligat operatorii portuari să reconsidere cheltuielile, inclusiv cele cu forța de muncă, să închidă robinetele pierderilor, să reorganizeze activitatea și să renunțe la o parte din lucrători. Accentul a căzut pe calitatea serviciilor și eficiență.

Pe de altă parte, perioada recesiunii a fost folosită de portuari pentru investiții majore, în special în sectorul cerealier. Se poate spune fără să greșim că perioada 2009 - 2017 reprezintă ani de progres tehnologic și de creștere a infrastructurii sectorului de operare a mărfurilor, din portul Constanța.

Toate acestea au făcut ca productivitatea anuală a muncii să crească până la 291.177 de lei pe lucrător, în 2015, pentru a coborî la 276.841 lei, în anul următor. Apoi, în 2017, productivitatea muncii a făcut un salt de 2,93% față de anul 2016, pe fondul diminuării traficului de mărfuri, ajungând la 285443 lei pe lucrător.

Dintre cele 27 de companii aflate sub lupa studiului, 16 au înregistrat creșteri de productivitate, în 2017 față de 2016. Eficiența muncii a scăzut în 11 cazuri.

x x x

Studiul a pus în evidență existența unor mari diferențe de productivitate între operatorii portuari. Un pluton de patru companii - Canopus Star, Kirazoglu Corporation, North Star Shipping și Silotrans - se detașează clar de restul companiilor portuare, prin indici de productivitate înalți.

Iată, compania Canopus Star, specializată în operarea cerealelor, a înregistrat o productivitate de 23.962.671 lei. Nu îi putem spune productivitate pe lucrător, întrucât compania a raportat, la finele anului, un număr mediu de personal egal cu zero. Altfel spus, n-a avut nici personal de execuție, dar nici de conducere. Mare minune! Față de anul anterior când compania a raportat un personal mediu de 9 oameni, productivitatea ei a crescut de 7,5 ori.

Până și industrii de vârf, precum cea auto (care folosește linii de producție automatizate și robotizate) ori industria petrolului nu pot visa la un asemenea nivel de eficiență a muncii. În 2017, lucrătorul mediu de la Automobile Dacia SA a avut o productivitate de numai 1.641.766 lei, de 14,59 ori mai mică decât cea de la Canopus Star, iar cel de la OMV Petrom SA, de 1.235.131 lei, adică de 19,4 ori mai mică.

Eu nu pot oferi vreo explicație rațională pentru aceste diferențe miraculoase, pentru că nu am suficiente informații. De aceea prefer să le consider unul dintre misterele capitalismului românesc.

Precizare metodologică

Pentru cititorii nefamiliarizați cu noțiunea „productivitate a muncii” trebuie precizat că aceasta este definită ca „eficiență a muncii exprimată prin raportul dintre cantitatea de produse realizată și volumul de muncă consumat”. Despre un lucrător care produce 1.000 de cuie pe oră se spune că este de 10 ori mai eficient sau mai productiv decât cel ce produce 100 de cuie identice, în aceeași unitate de timp.

În practică, este nevoie să se compare eficiența lucrătorilor care realizează produse și servicii foarte diferite. În acest caz, nu poate fi luat ca termen de comparație produsul fizic. Ca urmare, se recurge la ceea ce au comun toate mărfurile: valoarea. Astfel, productivitatea este exprimată ca raport între veniturile produse de o entitate (lucrător, companie, sector de activitate sau economie națională), într-o unitate de timp (oră, zi, lună, an), raportat la numărul lucrătorilor. La nivel macroeconomic, productivitatea se măsoară ca raport între produsul intern brut (care se exprimă valoric) obținut într-un interval de timp și numărul mediu al lucrătorilor din respectiva economie. Astfel, poate fi comparată productivitatea românului cu cea a americanului sau a germanului cu a rusului.

Trebuie făcută o precizare. Productivitatea măsurată prin raportarea la valoarea mărfurilor nu depinde doar de capacitatea productivă a lucrătorilor, a mașinilor și instalațiilor cu care ei operează, ci și de ceea ce se întâmplă pe piață, de evoluția prețurilor și tarifelor. Peste noapte, activitatea unei companii devine mai eficientă doar pentru că a reușit să încheie un contract avantajos, care îi permită să vândă aceeași cantitate de produse la un preț mai bun.

Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

Social
miercuri, 17 iulie Foto : Șoselele morții pe litoral. "Da, este nevoie de acele separatoare de sens!" 7164 vizite, 0 comentarii Șoselele morții pe litoral. "Da, este nevoie de acele separatoare de sens!"
Tehnologie
miercuri, 17 iulie Foto : Mare atenție la aplicația care „îmbătrânește” fețe! 3912 vizite, 0 comentarii Mare atenție la aplicația care „îmbătrânește” fețe!
Monden
luni, 15 iulie Foto : Cornelia Catanga a făcut infarct! 2952 vizite, 0 comentarii Cornelia Catanga a făcut infarct!
ziare & stiri Revista presei
Pagina a fost generata in 0.7731 secunde