Ministerul Muncii moare de grija sănătății echipajelor din defuncta sau viitoarea flotă națională a României?

De acum înainte, navele din flota națională a României vor fi obligate să aibă dotări la nivelul spitalelor: echipament pentru reanimare (3 tipuri de produse), pansamente şi echipament de sutură (14 tipuri), instrumente medicale (7 tipuri), echipament de examinare şi supraveghere medicală (9 tipuri), echipament pentru injectare, perfuzie, puncție și cateterism (3 tipuri), echipament medical general (5 tipuri), echipament de imobilizare şi contenţie (2 tipuri), materiale de dezinfecţie - dezinsecţie – profilaxie (3 tipuri).

În plus, din farmaciile de la bordul navelor nu trebuie să lipsească 41 tipuri de medicamente: pentru afecțiuni cardiovasculare, pentru sistemul gastro-intestinal, analgezice și antispasmodice, antialergice și antianafilactice, pentru sistemul respirator, pentru rehidratare, aport caloric şi compensare vasculară și pentru uz extern.

Ca dovadă a profesionalismului inițiatorilor săi, proiectul de act normativ este extrem de minuțios întocmit, cuprinzând și cadrul general pentru controlul dotării medicale a navelor. Acesta cuprinde aproape 70 de rubrici ce vor trebui bifate în timpul verificărilor din teren.

Un act normativ fără obiect

Stimați cititori, mă îngrozesc de pe acum gândidu-mă la ce îi așteaptă pe bieții inspectori ai Ministerului Muncii, când vor fi trimiși în porturile Constanța, Midia și Mangalia să verifice dacă flota națională a României a aplicat, „întocmai și la timp”, prevederile noului act normativ.

Sărmanii de ei, în zadar vor căuta în danele porturilor, în rada interioară și exterioară a acestora; nu vor găsi nici urmă de chilă de navă înmatriculată sub pavilion românesc, cu excepția ferry-boat-urilor „Eforie” și „Mangalia”, aflate în conservare încă din anul din 2008, a cargoului de mărfuri generale „Albatros”, transformat în navă-laborator, și a yacht-ului catamaran „Alezzi”.

Parcă îmi și imaginez cum se vor întoarce din inspecție cu mâna goală și vor fi beșteliți de șefi și sancționați pentru că au ars gazul degeaba și au mâncat pâinea statului de pomană.

De frică să nu fie concediați, nu vor avea curaj să-i spună ministrului că România nu mai are, de aproape două decenii, nici flotă maritimă comercială, nici flotă de pescuit oceanic și că degeaba a fost modificat HG nr.1007/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la asistenţa medicală la bordul navelor.

Pe vremea Guvernului Tăriceanu

La sfârșitul lui 2006, anul în care Guvernul Tăriceanu a adoptat respectivul act normativ, România mai avea nouă nave maritime comerciale înmatriculate sub pavilionul său, din care opt erau în exploatare, fapt ce justifica adoptarea respectivei reglementări. Este vorba de navele: „Aris“(cargou de 5.986 tone) și „Susie“ (cargou de 5.988 tone), operate de compania „Cosena“; „Histria Topaz“ (tanc petrolier de 24.148 tone) - armator „Histria Shipmanagement“; „Eforie“ și „Mangalia“ (ferry-boat –uri de 20.621 tone) – armator SN CFR „Marfă“; „Oana Cristina“ (cargou de 2.598 tone) – proprietar „Metaltrans“ Galaţi; „Albatros“ (cargou de 6.015 tone) – armator Academia Navală, „Sammarina A“ (ex „Păltiniş”, ro – ro de 8.161 tone) și „Sammarina M“ (ex „Paşcani“, ro-ro de 8.161 tone) – aflate în proprietatea companiei „Sammarina“.

Pregătesc terenul pentru viitoarea flotă

Dacă stăm strâmb și judecăm drept, s-ar putea ca noua reglementare pregătită de Ministerul Muncii și Protecției Sociale să aibă un temei rațional. Ce și-o fi spus conducerea acestuia: „Ia să pregătim din timp terenul pentru viitoarea flotă maritimă comercială și de pescuit oceanic a României! Dacă Ministerul Transporturilor nu face nimic în această direcție, noi i-o putem lua înainte, arătându-i națiunii că purtăm în inimi credința în renașterea flotei și ne preocupă, de pe acum, sănătatea echipajelor sale.”