Ministerul Agriculturii are bani mulţi de cheltuit. Pregătiţi actele să vă număraţi printre câştigători!

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a organizat prima conferinţă de presă din acest an unde a prezentat care sunt priorităţile şi cum vor fi cheltuiţi banii din bugetul naţional dar şi european. Aproape 40% din sumele totale ale Programului Naţional Strategic şi ale Programului de Redresare şi Rezilienţă vor trebui investite în măsuri de climă şi mediu.

Prima parte a conferinţei a fost dedicată Proiectului POCA aflat în derulare care vizează „Consolidarea capacității MADR de a elabora politici și reglementări specifice în vederea implementării unui sistem strategic național pentru trasabilitatea și integritatea produselor agroalimentare” este cofinanţat din Fondul Social European. Proiectul se desfăşoară pe o perioadă de 32 de luni şi are un buget de 5 milioane de euro, o parte din bani de la minister. Se doreşte întărirea capacităţii ministerului agriculturii de a elebora propuneri de politici publice în domeniul agroalimentar bazate pe dovezi, reducerea poverii administrative pentru mediul de afaceri şi simplificarea unor măsuri pentru cetăţeni. Pe scurt, se va realiza un sistem informatic care va conţine o bază de date reală a Ministerului Agriculturii şi un set de legi care vor defini trasabilitatea, promovarea produselor agroalimentare româneşti şi cuantificarea risipei alimentare.

Programul „Tomata” continuă, dar sub altă denumire

În a doua parte a conferinţei, ministrul Oros a trecut în revistă ce măsuri vor continua şi ce bani vor fi alocaţi. Pentru început, din Programul Naţional Strategic priorităţile din 2021-2022 vor primi suma de 3,8 miliarde de euro pentru Pilonul 1, şi 2,8 miliarde de euro pentru Pilonul 2. Ca şi noutate în acest an, este în discuţie un program al plantelor aromatice. Despre programul „Tomata”, ministrul Oros a precizat că: „Eronat s-a spus că se va renunţa. El se va extinde se va îmbunătăţi. Pentru că, în patru ani, programul „Tomata” a consumat 172 de milioane euro, iar efectul lui nu a mai venit. În patru ani de zile importurile au crescut în fiecare an. Acolo unde am fost sesizaţi şi am verificat, programul era atât de prost gestionat încât putea fi foarte uşor fraudat, doar la o simplă verificare la Olt am găsit anul trecut 417 dosare fictive. Dar cel mai important lucru care ne-a făcut să-l extindem a fost că legumicultorii ne-au cerut să facem un program de sprijin al legumelor în spaţii protejate. În perioada următoare vom stabili cu legumicultorii care legume vor intra în acest program legume în spaţii protejate”, a dăugat oficialul. Vor continua plăţile pe suprafaţă şi plata redistributivă la fermele mici şi medii, plăţile pe climă şi mediu şi vor fi făcute plăţi directe pentru tinerii fermieri de 36,6 euro pe ha, în primii cinci ani de la instalare. Şi fermele mici vor fi ajutate substanţial. Din bugetul naţional va continua ajutorul tranzitoriu, mai ales pentru cei care cresc bovine, care deţin animale reale. Vor continua programele de ajutor pentru acciza la motorină, usturoiul, susţinerea raselor autohtone de porci Bazna şi Mangaliţa. Se va derula şi sprijinul cuplat vegetal, 4.880 de euro/ha, anul acesta pentru legume în spaţii protejate şi aproximativ 1.800 de euro pentru procesarea tomatelor. „Din Programul Naţional Strategic pentru perioada de tranziţie sunt nişte condiţionări ale Comisiei Europene, ca 36% din sumă, trebuie cheltuită pe măsuri de mediu şi climă. De aceea vom continua măsura de agromediu, măsura pentru agricultură ecologică şi sprijin pentru zonele cu constrângeri naturale”, a adăugat ministrul Oros. Măsurile de investiţii în ferme vor primi fonduri substanţiale. Pe Măsura 4.1 investiţii în ferme zootehnice pentru procesare, achiziţii de utilaje pentru tineri fermieri. „Pentru investiţii în ferme legumicole se vor acorda bani pentru sere şi solarii, aşa încât, legumicultorii să cultive ce le cere piaţa, nu ce le cere ministerul”, a mai spus Oros. Pomicultura este un alt sector care va primi fonduri, pentru că deficitul comercial este mare, fiind a treia, după carnea de porc şi legumicultură.

Tinerii fermieri vor primi pământ şi anul acesta

În Programul de Redresare şi Rezilienţă sunt de împărţit 692 de milioane de euro. Şi aici este pusă aceeaşi condiţie, ca 36% să fie viraţi pentru mediu şi climă. Restul măsurilor vor rămâne la fel. O măsură începută anul trecut, pentru prima dată, şi care va continua este acordarea de până la 50 de ha teren agricol tinerilor fermieri. În 18 ianuarie s-a lansat a doua sesiune, publicată pe site-ul Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) unde sunt ofertate terenuri în Alba, Gorj, Ialomiţa, Neamţ, Satu Mare, Timiş, Teleorman şi Vâlcea. Ministrul Oros a ţinut să dezmintă scrisoarea deschisă a unei asociaţii apicole şi a precizat că: „Anul trecut s-a luat o decizie împreună cu apicultorii şi cu agricultorii, ca derogare pentru utilizarea neonicotinoidelor (insecticide) se poate face doar pentru sfeclă şi porumb”. Subliniind că, pentru rapiţă şi floarea soarelui, nu.