Mihai Daraban, semnal de alarmă: Măsurile de supraimpozitare, o lovitură la adresa stabilității economice

617
Mihai Daraban, semnal de alarmă:  Măsurile de supraimpozitare, o lovitură la adresa stabilității economice - daraban-1545239710.jpg

Articole de la același autor

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, consideră că noile măsuri de supraimpozitare anunțate de Guvernul României se constituie într-o lovitură gravă la adresa stabilității economice a României, cu efecte puternic negative asupra companiilor, atât de stat cât și private, cu capital românesc sau străin.

"Modul intempestiv în care măsurile de supraimpozitare au fost anunțate, fără o dezbatere publică și fără consultarea mediului de afaceri, reprezintă în sine un factor generator de instabilitate economică.

Comunitatea de afaceri din România se aștepta ca Guvernul României să sprijine dezvoltarea companiilor și crearea de locuri de muncă și nu să impună măsuri de supraimpozitare. Măsurile de supraimpozitare intră în contradicție flagrantă cu angajamente asumate de însuși prim ministrul Guvernului României, doamna Viorica Dăncilă, care declara, pe 29 ianuarie 2018, în Parlament, la votul de învestire: «Cât timp voi fi prim-ministru nu voi introduce nicio taxă nouă în România. Scopul meu este de a ușura și de a simplifica viața economică, nu de a o complica».

Considerăm că lipsa acută de predictibilitate economică indusă de măsurile de supraimpozitare va afecta negativ dezvoltarea companiilor, planurile de investiții și implicit, crearea de noi locuri de muncă în România", a transmis președintele Camerei de Comerț și Industrie a României Mihai Daraban.

El a mai adăugat că solicită Guvernului României să renunțe de îndată la măsurile de supraimpozitare și să nu mute factura guvernării asupra companiilor înregistrate în România și asupra angajaților lor.

v v v

Reamintim că una dintre cele mai importante măsuri anunțate, marți, de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, vizează o "taxă pe lăcomie" care să se aplice, de la 1 ianuarie 2019, instituțiilor financiar-bancare, în cazul în care ratele ROBOR la 3 și 6 luni depășesc o anumită valoare. Autoritățile estimează la trei miliarde de lei impactul acestei măsuri.

De asemenea, Executivul are în vedere plafonarea prețului la gazele naturale din producția internă la 68 lei/MWh, pe o perioadă de trei ani, până în februarie 2022, dar și scăderea comisionului de administrare pentru Pilonul II de pensii de la 2,5% la 1% și retragerea unei persoană de la un fond de pensii, după minimum cinci ani de participare.

În sectorul energetic, potrivit proiectului de act normativ, contribuția bănească percepută de la operatori economici care desfășoară activități în domeniul energiei electrice și termice va fi de 3% din cifra de afaceri realizată de aceștia.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Sâmbătă, 08 Decembrie 2018
Stire din Economie : Românii au devenit sclavii Fiscului
Pagina a fost generata in 1.5959 secunde