Migrația lucrătorilor români nu poate fi stopată cu declarații sforăitoare!

406
Migrația lucrătorilor români nu poate fi stopată cu declarații sforăitoare! - migratialucratorilor-1554840021.jpg

Articole de la același autor

Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor publice, ar vrea ca migrația externă, masivă a forței de muncă să fie frânată cumva. Măcar specialiștii, "gulerele albe", "creierele" să nu mai plece din țară. 


Eugen Teodorovici a repus tema pe tapet, de data asta la reuniunea Consiliului Ecofin, organism din care fac parte miniștrii de Finanțe comunitari. 
"În viitorul apropiat, prioritatea noastră ar trebui să fie găsirea unei soluții comune la nivel european și implementarea unui instrument care să ne ajute în rezolvarea acestui fenomen (n.r. - migrația forței de muncă)", a declarat șeful finanțelor românești. 


Țara e darnică cu cei puțini 
Stimați cititori, vă propun să analizăm chestiunea dintr-un alt unghi. Să luăm, spre exemplu, cazul lui Eugen Teodorovici. Oare de ce n-a plecat din țară, ca mulți alți români? Ce l-a reținut să nu migreze? Dragostea de patrie, dorința de a munci în folosul ei? 
Cu Eugen Teodorovici, țara a fost darnică. L-a făcut senator și ministru de Finanțe, oferindu-i venituri de invidiat și perspectiva unei pensii speciale. Ca urmare, nu are motive să plece din țară în căutarea unui trai mai fericit. Unde ar putea fi mai bine pentru el decât acasă, în România?
În schimb, peste cinci milioane de români n-au avut bafta lui. Patria nu le-a oferit nici șansa unui trai decent și nici încrederea într-un viitor mai bun. I-a lăsat fără speranțe. De aceea au plecat printre străini. Vor să își facă un rost, să trăiască omenește. 
Oh, mulți dintre ei visează să se întoarcă acasă, dar acum n-au la ce! Țara nu dispune de sutele de mii și milioanele de locuri de muncă de care ei au nevoie. Nu le poate oferi condiții de muncă și salarii la nivelul celor pe care le au în Occident. Nu le asigură nici serviciile sociale de calitate de care beneficiază în țările civilizate. 


Condamnați să muncească în flotele străine 
Dar, să nu discutăm la general și să analizăm cazul celor peste 30.000 de navigatori români - ofițeri, nebrevetați și personal auxiliar - care sunt nevoiți să muncească în flotele maritime străine. Le poate oferi România locuri de muncă? 
Toată lumea știe că din flota națională, care la sfârșitul anului 1989 cuprindea 301 nave maritime, cu o capacitate de transport de 6.185.000 tdw, n-au mai rămas decât două epave: ferry-boat-urilor "Mangalia" și "Eforie". Nu mai au certificate de clasificare din 2008, iar din 2009 sunt în conservare. 
Dacă cei 30.000 de navigatori români ar vrea să vină acasă, le poate oferi Eugen Teodorovici locuri de muncă în transportul maritim?  
Desigur, statul român nu va mai construi o flotă comercială, dar ar putea institui cadrul legislativ și fiscal pentru a atrage navele unor armatori români și străini sub pavilionul României, nave care să asigure locuri de muncă bine plătite pentru navigatorii și cadeții români, care să achite taxe, impozite și contribuții la bugetele statului român, care să dea de lucru șantierelor navale românești. 


Un proiect eșuat 
Un astfel de cadru legislativ și fiscal nu reprezintă o noutate pentru țara noastră. În august 1998, Guvernul Radu Vasile a aprobat OG nr. 116 prin care se instituia regimul special pentru activitatea de transport maritim internațional. În schimbul unor facilități, companiile de navigație plăteau o taxă anuală, calculată în funcție de tonajul net și de vechimea navei. Câteva dintre puținele firme de shipping românești rămase în viață la acea vreme s-au grăbit să profite de regimul special. 
În spiritul neseriozității românești, Guvernul tehnocrat Mugur Isărescu a desființat, cu celebrele HG-uri 205 și 207 din decembrie 1999, facilitățile oferite de OG 116/1998, companiile înscrise în cel de-al doilea registru fiind obligate să plătească nu numai taxa anuală pe tonaj, ci și impozit pe profit. Reacția a fost previzibilă: toate companiile s-au retras din regimul special maritim. 
În anul 2012, primul Guvern Ponta a recunoscut necesitatea celui de-al doilea registru maritim și a modificat OG nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, reglementând înființarea lui, astfel încât România să atragă sute de nave ale unor armatori străini, care să asigure locuri de muncă pentru navigatori și locuri de practică pentru cadeți. Proiectul s-a soldat cu un imens scandal, deoarece controlul asupra registrului maritim a fost încredințat ilegal companiei Romanian International Flag Administration - RIFA (fostă Ilvana Holding Ltd.). 


XXX 
Ceea ce se întâmplă astăzi, la scară națională, este similar celor petrecute în flotă. Dispariția unor sectoare economice întregi și degradarea locurilor de muncă rămase au generat exodul masiv al lucrătorilor români pe piața externă. 
Dacă ministrul Eugen Teodorovici și Guvernul Dăncilă vor să-i aducă pe români acasă, cine îi oprește să relanseze investițiile în infrastructură, în școli și spitale, să reducă fiscalitatea și birocrația, să îmbunătățească serviciile sociale și să încurajeze dezvoltarea economică? 


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.5303 secunde