"Maritima 2010" a lansat proiectul renașterii flotei sub pavilion românesc

1540

Articole de la același autor

Liga Navală Română (LNR) a lansat un proiect extrem de ambițios: readucerea României în clubul țărilor care au flote înregistrate sub pavilion național. Inițiativa este susținută de Ministerul Transporturilor, de Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța, de companiile de navigație, de crewing și de agenturare, de Sindicatul Liber al Navigatorilor și de instituțiile de învățământ marinăresc.

"Să lucrăm pentru viitor!"
Startul oficial în realizarea proiectului a fost dat la Conferința "Maritima 2010". Ieri, în eleganta sală de conferințe a CCINA, alături de numeroșii membri ai Ligii Navale Române - Filiala Constanța, se afla "crema" shipping-ului românesc. Ministerul Transporturilor a fost reprezentat de Viorel Olea, directorul general al departamentului de transporturi navale, iar Parlamentul României, de deputatul Maria Stavrositu.
Viceamiralul Ilie Ștefan, președintele de onoare al LNR, a făcut o trecere în revistă a momentelor principale din istoria flotei comerciale românești și a pledat pentru renașterea flotei sub pavilion românesc. El a prezentat concluziile unui sondaj realizat în rândul celor ce activează în shipping. Majoritatea consideră că momentul nu este oportun pentru înființarea unei flote maritime comerciale românești, din cauza condițiilor de piață. De asemenea, se apreciază că doar capitalul privat își poate asuma o asemenea misiune.
Viorel Olea a dat asigurări că Ministerul Transporturilor dorește să revigoreze transportul maritim comercial, dar cu respectarea cadrului legislativ oferit de Uniunea Europeană, respectiv: Cartea albă "Politica europeană de transport" și Convenția privind "Ghidul pentru ajutorul de stat în transportul maritim". "Ajutorul de stat ar putea să fie o soluție pentru revigorarea pavilionului național" - a declarat Olea.
Mihai Daraban, președintele unicei camere de comerț din România care are navigația în obiectul său de activitate, a adoptat o poziție constructivă: "Să lăsăm trecutul la o parte. Condițiile pieței s-au schimbat. Acum trebuie să lucrăm pentru viitor, să vedem ce trebuie făcut pentru a atrage navele sub pavilionul românesc. Există o flotă de 1,5 - 2 milioane tdw, care aparține unor români, dar care este înregistrată sub pavilioane mult mai atractive din numeroase puncte de vedere." Menționând prezența Raiffeisen Bank printre susținătorii inițiativei, Daraban a precizat că viitoarea Lege a pavilionului trebuie să răspundă și condițiilor impuse de băncile comerciale, pentru că ele asigură finanțarea companiilor de shipping.

Modelele europene
Clc. Laurențiu Mironescu, noul președinte al LNR, a prezentat experiența statelor euro-pene în susținerea pavilioanelor naționale. În anii ´70 - ´80, Europa s-a confruntat cu o migrație a flotelor bătrânului continent spre pavilioanele de complezență, mult mai atractive din punct de vedere fiscal, a spus el. În acest deceniu, UE și-a regândit strategia și a legiferat ajutorul de stat pentru transportul maritim. Multe dintre statele membre au profitat de cadrul comunitar permisiv și aplică o serie de facilități. Cea mai importantă dintre ele este înlocuirea impozitului pe profit cu o taxă modică pe tonajul navelor.
În Europa, s-au conturat trei modele - olandez, norvegian și grecesc - care sunt aplicate în 15 state comunitare.
Apariția condițiilor mult mai atractive a determinat mișcarea în sens invers, dinspre paradisurile fiscale spre pavilioanele naționale. Astfel, de la zero nave în 2004, Belgia a ajuns la 83 de nave în 2010.
Mironescu a trecut în revistă un evantai de facilități și condiții care ar trebui să se regăsească în viitoarea Lege a pavilionului românesc. Printre altele, ea va rezolva și problema locurilor de practică pentru cadeții români, a afirmat fostul deputat.
Clc. Andrian Mihei, președintele Asociației Armatorilor din România, a precizat că inițiativa nu implică nicio cheltuială din partea statului român. Dimpotrivă, acesta va avea de câștigat. El a atras atenția că nu sunt suficiente facilitățile și că e nevoie de stabilitate legislativă, pentru a nu se repeta ceea ce s-a întâmplat în 1999. Atunci, Ministerul de Finanțe și BNR au îngropat regimul special maritim, care începuse să atragă companiile de navigație. În același timp cu România, Georgia a înființat propriul regim special, iar astăzi a ajuns la 300 de nave înregistrate, care îi aduc "o căruță de bani", în fiecare an. Până și Moldova, cu o ieșire de 500 de metri la Marea Neagră, a reușit să adopte o lege a pavilionului simplă și foarte atractivă.

Statutul navigatorilor
Clc. Dan Urecheanu, președintele companiei de crewing "Arpinav", a prezentat experiența Franței. Și ea a făcut greșeli, pe care a trebuit să le repare prin introducerea facilităților fiscale, pentru a recâștiga flota pierdută. Urecheanu a evidențiat mai multe chestiuni concrete, la care trebuie să răspundă Legea pavilionului românesc, pentru a fi interesantă pentru armatorii statutul fiscal al pavilionului, problema garanțiilor bancare, moneda folosită, vârsta maximă a navelor, inspecțiile și societățile de clasificare admise, repatrierea profitului, naționalitatea comandanților și a echipajelor etc.
Clc. Laurențiu Lazăr, consulul onorific al Norvegiei, a pus accentul pe problemele sociale: "Este nevoie de un statut al navigatorilor și de armonizarea Codului muncii cu acesta."
Adrian Mihălciou, liderul SLN, a adus în discuție tema contractelor colective de muncă și a aplicării Convenției Organizației Internaționale a Muncii, din 2006, privind condițiile minime de muncă și viață la bordul navelor.
Profesorul univ. dr. inginer Haralambie Beizadea, din cadrul Academiei Navale "Mircea cel Bătrân", a pledat ca, odată cu Legea pavilionului, să se soluționeze probleme precum: statutul navigatorilor, stagiile de practică ale cadeților, stagiile de pregătire profesională la bordul navelor și examenele de absolvire.

"Maritima 2010" a demonstrat că ideea renașterii flotei sub pavilion românesc are o bază largă de susținere în rândul celor ce activează în shipping-ul constănțean. Pe de altă parte, a evidențiat disponibilitatea acestora de a pune "osul" la treabă și a contribui cu soluții.
Proiectul de lege schițat de noua conducere a Ligii Navale Române va fi îmbogățit cu propunerile participanților și, apoi, va fi prezentat Ministerului Transporturilor, care s-a angajat să-l susțină.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 3.0138 secunde