Marinarul străin e vinovatul de serviciu în accidentele navale

Doar 31 de state au adoptat Ghidul privind Tratamentul Corect al Navigatorilor Marinarii sunt implicați  destul de frecvent în incidente navale: eșuări, scufundări de nave, poluări, coliziuni și altele. Potrivit unui studiu al Centrului pentru Drepturile Internaționale ale Navigatorilor, în perioada 2000 - 2011 au fost raportate 415 de incidente, în care au fost implicați 1.580 de navigatorii. În intervalul analizat, numărul incidentelor maritime penale, precum și al navigatorilor deținuți a avut o tendință de creștere.

Pe parcursul cercetării penale și al derulării proceselor, în multe cazuri, navigatorii au avut parte de un tratament incorect, în contradicție cu Declarația Universală a Drepturilor Omului și a Ghidului privind Tratamentul Corect al Navigatorilor în Evenimentele sau Accidentele Maritime, adoptat de Organizația Internațională a Muncii (ILO), în 2006.

De-a lungul anilor, mai mulți marinari români au avut parte de un tratament incorect în timpul cercetărilor penale. Patru români de pe nava "Luna del Mar" au fost ținuți un an și două luni în închisorile portugheze, sub acuzația de trafic de droguri, fără a fi judecați. În 2007, instanța din Lisabona a constatat că românii sunt nevinovați și i-a eliberat. 

În perioada detenției, autoritățile ro-mâne nu le-au acordat nicio atenție. Singurii care au crezut în nevinovăția lor și i-au ajutat prin toate mijloacele, au fost Adrian Mihălcioiu, inspectorul ITF - România, și colegii săi din conducerea Sindicatului Liber al Navigatorilor. 

Florin Filip, comandantul navei "RM Power", împreună cu secundul Robert Racoviță, au fost arestați în Argentina, în august 2013, în baza unor acuzații ce s-au dovedit a fi nefondate. Nava plecase din Congo la începutul lunii iulie, având un echipaj de 21 oameni. La puțin timp de la plecare, la bord au fost descoperiți șapte pasageri clandestini. Nava a fost nevoită să se întoarcă din drum și să-i debarce. 

La sosirea în portul Rosario, din Argentina, șase membri ai echipajului - patru filipinezi și cei doi ofițeri români - au fost arestați, fiind învinuiți că ar fi aruncat peste bord, la 400 kilometri de coasta africană, patru pa-sageri clandestini congolezi. 

Acuzațiile la adresa românilor nu au fost probate și, drept urmare, ei au fost eliberați. Comandantul Florin Filip era grav bolnav. Plecase sănătos din România, dar în urma șocurilor provocate de întâmplările prin care trecuse și a stresului prelungit, organismul său a dezvoltat un cancer galopant. În ciuda agravării stării de sănătate, nu i s-a dat voie să părăsească Argentina, imediat după eliberare, pentru a merge să se trateze. Abia pe 23 februarie 2014 i s-a permis să urce în avionul care îl ducea spre țară. A fost prea târziu. În timpul zborului spre casă, comandantul s-a stins din viață.

În prezent, un comandant român se judecă de doi ani în Turcia. Înainte ca instanța să se pronunțe, el fusese considerat vinovat și tratat ca atare. Fără intervenția SLN, care i-a acordat asistență juridică, soarta ofițerului român ar fi fost pecetluită. 

"Ce vină are un comandant că nava e bătrână, că materialele din care sunt construite instalațiile de bord au cedat și s-a produs o poluare? Marinarii nu trebuie incriminați pentru incidente produse din vina armatorilor sau din cauze tehnice, ci doar pentru cele provocate cu intenție, cu bună știință sau din neglijență. Indiferent cine sunt vinovații, drepturile navigatorilor privind tratamentul corect pe timpul cercetării penale și al proceselor trebuie respectate oriunde în lume", a declarat Mihălcioiu.

Pornind de la această realitate dureroasă, Centrul pentru Drepturile Internaționale ale Navigatorilor lucrează de mai mulți ani la un proiect major, care urmărește respectarea drepturilor omului în cazul marinarilor și pescarilor implicați în incidente navale. La proiect participă, alături de navigatori, judecători, profesori de drept și firme de avocatură din întreaga lume.

În 2012, a fost realizat un sondaj, pe un eșantion de 3.480 de navigatori, din 18 țări, reprezentând 68 de naționalități diferite, care a arătat că 8% dintre marinari s-au confruntat cu acuzații penale. În rândul comandanților de nave, ponderea celor supuși acuzațiilor penale era de 24%.

În timpul cercetărilor penale, 87% dintre cei ce au trecut printr-o astfel de experiență n-au beneficiat de reprezentare juridică. 91% dintre cei ce au avut nevoie de translatori nu au beneficiat de serviciile lor. 89% dintre navigatorii ajunși în fața procurorilor au afirmat că nimeni nu le-a explicat care sunt drepturile lor. 80% dintre cei ce s-au confruntat cu acuzații penale s-au simțit amenințați sau intimidați.

Recent, mai multe organizații (Federația Internațională a Transportatorilor - ITF, Centrul pentru Drepturile Internaționale ale Navigatorilor, Federația Internațională a Asociațiilor Comandanților de Nave, Comitetul Maritim Internațional și InterMa-nager) au realizat un studiu privind modul de aplicare a Ghidului privind Tra-tamentul Corect al Navigatorilor în legis-lația națională a statelor pe care l-au înaintat Organizației Maritime Interna-ționale (IMO). În prezent, acesta este susținut doar de 31 de țări. 

În răspunsul său, Comitetul juridic al IMO a concluzionat că organizația trebuie să acorde suportul tehnic și asistența pentru a facilita implementarea Ghidului în legislația tuturor statelor maritime.