€ 4.7625
£ 5.4024
$ 4.2638

Mai multe ştiri online:
SLN avertizează:

Marinarii români își vor pierde locurile de muncă, dacă statul nu intervine rapid!

Ştire online publicată Luni, 19 Noiembrie 2018. Autor: Ion TIȚA-CĂLIN
Cu circa 33.000 de navigatori, din care aproximativ 15.000 sunt pe mare în orice moment, România este, astăzi, unul dintre cele mai importante rezervoare de forță de muncă de înaltă calitate, pentru flota mondială.

Potrivit Agenției Europene de Siguranță Maritimă (EMSA), țara noastră ocupă locul opt în rândul furnizorilor de echipaje pentru flota comunitară, asigurând, în prezent, 10.124 ofițeri, respectiv 5,79% din total.

Avem instituții marinărești de elită, recunoscute pe plan internațional pentru profesionalismul lor, dar care lucrează în slujba exportului de echipaje: Autoritatea Navală Română, Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, Universitatea Maritimă Constanța, Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale CERONAV, precum și o rețea puternică de companii de crewing. Avem un Sindicat Liber al Navigatorilor puternic și respectat, plus un Inspectorat ITF eficient, care luptă pentru protecția socială a marinarilor exportați. La toate acestea, trebuie să adăugăm o salbă de porturi maritime și fluviale și numeroasele șantiere navale. Putem spune, fără să greșim, că România este o putere maritimă. Doar flota comercială îi lipsește.

★ ★ ★

Statutul de furnizor de echipaje pentru flota mondială este în pericol, atrage atenția Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor și șef al Inspectoratului ITF România. Motivul îl reprezintă lipsa cadrului normativ adecvat.

În flotele străine, se aplică legislația muncii din statele de pavilion, altfel spus, armatorii străini nu pot fi obligați să plătească contribuțiile aferente salariilor navigatorilor români după legislația din țara noastră. Pe de altă parte, modul și gradul de fiscalizare a muncii din România sunt incompatibile cu piața muncii din shipping-ul internațional.

În acest caz, este nevoie de acte normative speciale, care să țină cont de specificul acestui sector de activitate și să asigure o fiscalitate a muncii în concordanță cu standardele pieței europene. Cu un cadru normativ adecvat, navigatorii români vor rămâne, în continuare, atractivi pentru armatorii străini, care se vor arăta interesați să vireze contribuțiile salariale către fondurile de sănătate și pensii din România.

„În prezent, interesul autorităților naționale față de categoria profesională a marinarilor este aproape nul. Iată, nu reușim să avem niște reglementări minime pentru a aduce în țară contribuțiile salariale ale celor peste 1.100 de navigatori români de pe navele cu pavilion norvegian.

Convenția internațională privind munca și viața pe mare MLC 2006, ratificată și de statul român, prevede că toți navigatorii trebuie să aibă asigurări la fondurile de sănătate și pensii plătite de armatori. Pe navele înmatriculate sub pavilionul Maltei sunt câteva mii de marinari români. Aceștia vor trebui să facă dovada că sunt asigurați la fondurile sociale și de pensii din țara lor. Dar cum să facă dovada câtă vreme nu există legislație specifică pentru marinari în România. Și atunci, probabil, vor fi scoși de pe piață. Există pericolul ca și alte pavilioane - Cipru, Panama și așa mai departe - să ia aceleași măsuri. Și astfel, treptat, românii își vor pierde locurile de muncă de pe mare.

Oare de ce nu luăm exemplul Croației, Poloniei și altor țări care furnizează flotelor lumii forță de muncă marinărească? La fel ca acestea, România trebuie să stabilească protocoale, norme minime prin care să li se permită armatorilor străini să plătească, în România, contribuțiile salariale ale navigatorilor români. Autoritățile nu trebuie să uite că navigatorii români aduc banii în țară și contribuie la bugetele statului român printr-o serie de taxe și impozite: TVA, accize, impozite pe proprietate, taxe de tot felul.

Legislația din România privind fiscalitatea aferentă muncii nu poate fi aplicată navigatorilor români din flotele străine, pentru că românii ar deveni prea scumpi și ar fi scoși imediat de pe piață. Așa cum statul român a făcut un cadru normativ special pentru aviatori, tot așa trebuie să facă pentru navigatori.

Ministerul Transporturilor ar trebui să aibă o structură la nivel de direcție, care să spună ce trebuie făcut pentru a avea cât mai mulți navigatori în piață. Astăzi, când mergem pe la diverse ministere, să discutăm problemele navigatorilor, să propunem inițiative legislative, nimeni nu vrea să facă nimic. Statul ar trebui să se implice mai mult în școlarizarea navigatorilor, în asigurarea locurilor de practică și de muncă (dar nu în orice condiții)”, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Adrian Mihălcioiu.

Avertismentul liderului SLN trebuie tratat cu toată seriozitatea de către autorități și comunitatea shipping-ului românesc. Dacă navigatorii români vor fi excluși din piață, întregul sector se va prăbuși: instituțiile de învățământ marinăresc și companiile de crewing își vor închide porțile, iar România va pierde venituri de cel puțin 400 de milioane de euro pe an, din salariile navigatorilor, care se duc în consum, investiții, impozite și taxe. Câte industrii mai aduc atâta valută în România?

Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Pagina a fost generata in 0.8827 secunde