Marile teme ale dezvoltării județului Constanța, sub lupa Filialei Dobrogea a ASPES

560
Marile teme ale dezvoltării județului Constanța, sub lupa Filialei Dobrogea a ASPES - mariletemealedezvoltariijudetulu-1572808794.jpg

Articole de la același autor

România ultimilor treizeci de ani are o evoluție haotică. Cei ce s-au perindat la cârma țării n-au avut nicio viziune economică și socială, niciun proiect de țară care să ghideze voința politică. 


Timp de trei decenii, științele economice și sociale au fost ignorate de cei aflați la putere, suficiența sfidătoare și amatorismul deșănțat fiind adevăratele forțe călăuzitoare ale țării.


Încotro ne îndreptăm? Unde vom ajunge? Așa nu se mai poate! au spus specialiștii țării. Trebuie să facem ceva, trebuie să le deschidem ochii politicienilor, guvernanților! Astfel că organizațiile profesionale au început să se miște, să devină tot mai active, să tragă semnalul de alarmă, să propună soluții. 


Atrageți investiții străine green-field!
În anul 2003, a luat naștere Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), a cărei voce a început să se facă tot mai des auzită în societate. Studiile realizate și prezentate de membrii ei în cadrul numeroaselor conferințe publice au atras atenția asupra problemelor esențiale pentru dezvoltarea României.  


Filiala Dobrogea a ASPES (prima filială din țară a acestei organizații) a organizat, sâmbătă, 2 septembrie 2019, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Constanța, conferința – dezbatere "Atragerea de investiții și dezvoltarea regională în Dobrogea". Invitatul special al reuniunii a fost profesorul univ. dr. honoris-cauza Gheorghe Zaman, membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului Național de Economie, președintele de onoare al ASPES și președinte al Asociației Generale a Economiștilor. 


"Obiectivele  ASPER sunt legate de elaborarea strategiei dezvoltării economico-sociale a României până în anul 2040. Organizația se străduiește să atragă specialiști din diverse domenii pentru realizarea acestor obiective. La ultima reuniune a organizației s-a discutat despre utilizarea potențialului de resurse naturale (capitalul natural) în perspectiva anului 2040 și, mai ales în perspectiva identificării unui model economic și social românesc, în cadrul Uniunii Europene", a declarat academicianul, în deschiderea reuniunii de la Constanța. 


Vorbind despre investițiile străine și comportamentul investitorilor străini în România, profesorul Gheorghe Zaman le-a recomandat autorităților locale din Dobrogea să stimuleze atragerea unor investiții străine green-field (de la firul ierbii), care să contribuie la susținerea comerțului exterior al României. 


Re-industrializarea județului Constanța
Prezentarea Filialei Dobrogea a ASPER a fost făcută de conferențiarul universitar prof. dr. economist Ion - Dănuț Jugănaru. El a precizat că noua structură profesională a luat naștere în prima jumătate a anului 2019, având 19 membri fondatori (economiști, ingineri, juriști. socio-pedagogi, cadre didactice din trei universități constănțene, antreprenori). Potrivit statului său, activitatea Filialei Dobrogea a ASPES este pusă în slujba dezvoltării tehnico-economice, sociale, geopolitice, ecologice durabile a României, în particular a regiuni Dobrogea. 


Organizația și-a propus să elaboreze studii și cercetări sociologice, diagnoze și profiluri economice, strategii de dezvoltare economico-socială pentru entitățile publice și private, pentru unitățile administrativ-teritoriale. Începând din anul 2020, ASPES Dobrogea va oferi servicii celor interesați. Printre propunerile membrilor asociației se numără: înființarea unei Camere a profesiilor, realizarea unei strategii de dezvoltare economico-socială a municipiului și județului Constanța, pornind de la o radiografie a situației actuale, identificarea de soluții pentru re-industrializarea economiei județului, cu o mai mare orientare către export. Totodată, Dănuț Jugănaru a prezentat o diagnoză a economiei județului Constanța și a evoluției sale în ultimii ani.
În cuvântul său, Viorel Panait – președintele Organizației Patronale Constanța Port Business Association, a făcut o amplă prezentare coridoarelor de transport dintre Extremul Orient și Europa, a stării transportului naval românesc, a obstacolelor întâmpinate de fluxurile de mărfuri care vin în portul Constanța și tranzitează România. El și-a exprimat neîncrederea că, în condițiile instabilității de la vârful Ministerului Transporturilor, se pot schimba în bine lucrurile din acest sector.


România are nevoie de flotă!
Inginerul. dr. Ovidiu Sorin Cupșa - ambasador al Organizației Maritime Internaționale a prezentat inițiativa legislativă privind înființarea unei flote maritime comerciale sub pavilion românesc. "Nu sunt povești. În ultimii 20 de ani, România nu a avut așa ceva. Ultima lege favorabilă navelor comerciale sub pavilion românesc a fost abrogată în anul 2000 de Guvernul Isărescu. Astăzi, România nu are o flotă pentru că nu are o legislație specială, favorabilă navelor cu pavilion românesc. Această inițiativă am pornit-o individual, iar pe parcurs am întâlnit oameni din shipping, din zona publică, din rândul autorităților, care s-au aliat la această inițiativă. În momentul de față, ea este instituționalizată. Oricât ați căuta, nu veți găsi nicio mare putere economică fără flotă. Existența unei flote este o condiție sine qua non pentru o țara care aspiră să devină o mare putere economică. Dacă România aspiră să devină o putere economică regională, nu o poate face fără infrastructură de transport și fără o flotă maritimă", a declarat Cupșa. 


Atuurile României în domeniul naval - a spus Sorin Cupșa - sunt: infrastructura navală bună, cu excepția, celei din porturile dunărene; personalul navigant specializat este în jur de 30.000 de navigatori maritimi și peste 10.000 de navigatori fluviali, România fiind unul dintre cei mai importanți furnizori de forță de muncă marinărească de pe piața mondială (deținem o cotă de 3%); o lege modernă, privind registrul naval român (OG 42/1997), care se înscrie în cadrul normativ european și al Organizației Maritime Internaționale; avem deschidere la Marea Neagră, iar portul Constanța are o capacitate de operare de peste 120 milioane de tone pe an. În schimb, nu avem nicio navă maritimă comercială operațională în acest moment sub pavilion românesc. Dar pe Dunăre stăm bine. Avem cea mai mare flotă fluvială."


În finalul reuniunii, inginerul Dezideriu Dudaș a prezentat comunicarea: "Spre o nouă lege a entropiei în sistemul instituțional, rolul corpurilor profesionale în structurarea fluidizării societății viitoare."


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5721 secunde