Marea Neagră va fi scoasă de sub stigmatul rușinii

În 1953 - 1954, în Constanța era la modă un cântec despre un naufragiu. Nu-mi mai amintesc versurile, doar povestea. Era vorba despre o navă care plecase din portul Constanța. Echipajul și-a luat rămas bun de la cei dragi și, în clinchetul paharelor de vin, a pornit pe mare să înfrunte destinul. Înainte de a se pierde în zări, nava a fost surprin-să de o furtună și s-a scufundat.

Câți marinari are România?

În acei ani, spiritualitatea marinărească era bine reprezentată în muzica și literatura românească. Acest fapt avea o explicație so-ciologică: navigatorii reprezentau o categorie profesională numeroasă în rândul populației din Constanța, cu o situație economică peste medie. Constituiau un grup social de elită, de referință pentru mulți tineri. Marinarii erau adulați de femei, fiind considerați cea mai bună partidă pentru mariaj.

Pe de altă parte, cântecul era inspirat de viața plină de pericole a marinarilor de la Marea Neagră, o mare extrem de capricioasă, care răpea numeroase vieți și lăsa multe văduve și orfani.

Mi-am adus aminte de acest cântec vechi și trist cu prilejul lansării raportului "Marea Neagră a Rușinii". Evenimentul a avut loc în cadrul festivității organizate de Sindicatul Liber al Navigatorilor, pe 25 iunie 2012, de Ziua Interna-țională a Navigatorilor.

La Seamen’s Club Constanța, s-au întâlnit, pentru o oră, cei ce reprezintă comunitatea maritimă: exponenți ai autorităților navale și portuare, ai învățământului marinăresc, ai companiilor de shipping și ai armatorilor, ai sindicatelor navigatorilor și lucrătorilor portuari, marinari, studenți și ziariști.

Adrian Mihălcioiu, lider al SLN și inspector al Federației Interna-ționale a Transportatorilor, a făcut o scurtă prezentare a ceea ce înseamnă corpul marinăresc. În prezent - a spus el - România are un personal navigant activ de 25.669 de persoane. 15.172 sunt ofițeri, din care: 1.684 comandanți, 1.613 șefi mecanici și 213 șefi electricieni. La aceștia se adaugă: 3.520 nebrevetați activi, 2.569 auxiliari și 4.408 aspiranți.

În flota mondială activează 350.000 de ofițeri, cu 5.000 mai puțin decât oferta de locuri de muncă. Numărul nebrevetaților care își oferă serviciile pe piață se ridică la 600.000 persoane, față de doar 450.000 locuri de muncă. Statisticile indică o diminuare a deficitului de ofițeri, pe fondul crizei economice.

Navigație sub standard

Cu prilejul Zilei Internaționale a Navigatorilor - a declarat Mihăl-cioiu - în toate porturile din regiune au fost organizate evenimente similare, în care a fost prezentat raportul prin care Marea Neagră a fost declarată Marea Rușinii.

Documentul este rezultatul inițiativei comune a ITF (Federația Internațională a Transportatorilor) și sindicatelor reprezentative din țările de la Marea Neagră: Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina. El arată că în zonă activează circa 2.400 nave, cu capacitatea de 2.000 - 12.000 tdw: cargouri, bulk-carriere, nave pentru transportul cimentului, nave fluvio-maritime și nave multifuncționale. Aproape 1.000 nave au capacitatea de 1.000 - 2.000 tdw.

Flota Mării Negre este îmbă-trânită. Predomină navele de peste 20 de ani. Circa 800 de nave au peste 30 de ani. Mai puțin de 500 de nave sunt în vârstă de până la zece ani.

Predominante sunt următoarele pavilioane: cel de al doilea registru maritim al Turciei, Rusia, Georgia, Malta, Panama, St. Vincent & Grenadines, Belize, Moldova, Slovenia și Cambogia. Un număr semnificativ de nave sunt fluvio-maritime, înregistrate sub pavi-lionul fluvial al Rusiei.

Cele mai numeroase sunt echipajele din Rusia, Ucraina și Turcia, urmate de cele din Georgia și Azerbaidjan.

Raportul arată că navlurile (tarifele de transport) practicate în zonă sunt foarte scăzute, iar în cazul unor fluctuații negative creditorii și echipajele rămân neplătiți.

Condițiile atmosferice nefavo-rabile, în combinație cu vârsta înaintată a navelor și starea lor tehnică, au dus la apariția multor accidente și dezastre navale în zonă. Potrivit datelor colectate de inspectorii ITF, începând din ianuarie 2010 și până în prezent, în Marea Neagră au avut loc 25 de accidente navale, din care 4 s-au soldat cu scufundarea navelor. Cel puțin 25 de navigatori și-au pierdut viața, iar alți 4 au fost răniți.

Inspectorii ITF din regiune s-au confruntat în ultimii 12 ani cu peste 300 de cazuri de neplată a salariilor (41,98% din totalul incidentelor în care au fost implicate echipajele). 27,16% reprezintă cazurile de nerespectare a contractelor de către armatori, 26,61% - neres-pectarea standardelor internaționale de muncă și viață la bordul navelor, 2,88% - cazurile de îmbolnăviri, 0,82% - abandonarea navelor și echipajelor, 0,55% - distrugerea, pierdea navei.

Concluziile raportului sunt următoarele:

- Zona Mării Negre se confruntă cu o frecvență ridicată a accidentelor navale - scufundări și eșuări - din cauza proliferării navelor vechi, care operează în condiții sub standard;

- Lipsa de investiții și între-ținerea precară a navelor se datorează modelului economic vicios, de a nu asigura condițiile minime de siguranță;

- Utilizarea navelor fluvio-maritime, neechipate pentru a face față furtunilor, este cauza multora dintre accidente;

- Accidentele scot la lumină lipsa asigurărilor P&I pe nave. Combi-nată cu practica companiilor de unică navă, înregistrate sub pavi-lioane de complezență, aceasta face imposibilă obținerea compensațiilor bănești în cazul decesului navigatorilor;

- Neplata salariilor și întârzierea achitării lor sunt practici larg răspândite în zonă. Ele arată disprețul total față de drepturile omului. Din aceste motive, echipajele sunt nevoite să recurgă la grevă, acțiuni în justiție, iar în unele cazuri la greva foamei.

- Corpul marinăresc din zonă e dominat de navigatori aflați la început sau la final de carieră. Aceștia nu au alternativă decât să accepte condiții de neconceput în alte regiuni ale lumii. Există dovezi că agenții de crewing folosesc pe scară largă metoda listei negre pentru a intimida și descuraja echipajele să facă reclamații.

Situația nu va mai fi tolerată, a declarat Mihălcioiu. Începând din data de 25 iunie 2012, în toate porturile din zonă a fost declanșată Campania Mării Negre. Sindicatele naționale vor ca navigația să fie adusă la nivelul standardelor internaționale.

Excepția românească

Porturile românești reprezintă o excepție fericită, a afirmat liderul SLN. Serviciul de Port State Control își îndeplinește menirea, iar inspectoratul ITF vine în sprijinul navigatorilor aflați în dificultate. În ultimul an, ITF - România a recu-perat salarii restante în valoare de peste 2 milioane de dolari.

În cadrul reuniunii au rostit scurte alocuțiuni: Florin Urziceanu, președintele Asociației Companiilor de Crewing din România, Laurențiu Lazăr - directorul general al agenției de crewing "BarKlav România", Decebal Șerban - directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime, Ovidiu Cupșa - directorul general al Centrului Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV, Liviu Grigore – directorul direcției examinare și certificare a personalului navigant, din cadrul Autorității Navale Române, conferențiarul universitar dr. Sergiu Cojocaru, din cadrul Colegiului Nautic Român, și alții.

Participanții au subliniat necesitatea creșterii calității pregătirii profesionale a navigatorilor români pentru a rămâne în piață. Sergiu Cojocaru a adus în discuție tema privind al doilea pavilion maritim al României. În calitate de membru ale echipei de experți care lucrează la proiect, el și-a exprimat încrederea că, în septembrie 2012, pavilionul va fi funcțional.