€ 4.7249
£ 5.2925
$ 4.2241

Mai multe ştiri online:
Flota comercială a României, acum 20 de ani

Marea bătălie navală se va câștiga pe tărâmul fiscalității

Ştire online publicată Marţi, 09 Octombrie 2018. Autor: Ion TIȚA-CĂLIN
În urmă cu mai bine de 20 de ani, viața pe multe din navele românești era un coșmar pentru echipaje. În cele ce urmează, vă prezentăm câteva din articolele publicate în ziarul nostru,

la acea vreme.

În ediția din 4 februarie 1997 a ziarului „Cuget Liber”, prezentam proiectul Legii privind modernizarea și întinerirea parcului de nave maritime de transport. Inițiat de ministrul Traian Băsescu, acesta prevede acordarea unor facilități financiare și fiscale armatorilor români, în scopul lansării comenzilor spre șantierele navale, pentru modernizarea navelor vechi și construcția altora noi.

Sunt convins că, la această oră, când „bugetul de responsabilitate” al Cabinetului Ciorbea a ajuns la ușa Parlamentului, pentru a fi „bătut în cuie”, Traian Băsescu și-a luat gândul de la facilitățile visate. Chiar de-ar fi să crape flota în paisprezece, în acest buget de criză nu mai încape niciun deget de ajutor pentru armatori. Așa că firmele de shipping vor trebui să se descurce cum pot și în acest an. Care o rezista, bine! Care nu...

Pentru flota României, anul 1997 va fi un an foarte greu. Este de așteptat ca actuala criză, care o chinuie de vreo doi ani, să se adâncească. Multe companii au ajuns „pe jantă” și nu mai au bani să investească în repararea și modernizarea navelor. Nici nu mai au interes, de altfel, având în vedere că actuala locație de gestiune (botezată „contract de bare-boat” sau de „management”) stimulează firmele care au luat nave în exploatare să cheltuiască cât mai puțin.

De altfel, în contractele de bare-boat scrie negru pe alb că, la sfârșitul perioadei contractuale, navele trebuie predate așa cum au fost primite. Și dacă ți s-a dat un jaf de navă, n-ai să dai înapoi una reîntinerită, modernizată, cosmetizată.

Dar nebăgând bani în flotă, ajungi să fii necompetitiv și să nu îți mai găsești loc pe piață, decât cu greu. Ești nevoit să accepți „firimiturile”, astfel că intri într-un cerc vicios, a cărui rotație te aruncă, în final, afară din competiția de pe piața navlurilor.

Factura de plată

a echipajelor germane

La un alt nivel, și flota Germaniei se confruntă cu o situație de criză. Dieter Benze, șeful Departamentului de

shipping al Sindicatului Transporturilor din Germania - OTV, a făcut o declarație publicației „Lloyd’s List”, în care vorbește de posibila schimbare a pavilionului pentru circa 250 nave germane, fapt ce ar pune în pericol locurile de muncă ale unui număr de 1.500 de marinari germani.

Această intenție a armatorilor este generată de măsura Guvernului german de a tăia, în acest an, ajutorul fiscal acordat companiilor de navigație. Deja, la sfârșitul ultimei luni, 50 de nave mici au renunțat la pavilionul german. În 1996, un număr de alte 90 de nave și-au schimbat pavilionul. În prezent, flota comercială germană cuprinde 750 de nave.

Dar de ce renunță germanii la prestigiul pavilionului național? Următorul exemplu este edificator. Factura pentru plata echipajului unui port-container de 1.500 TEU este de 3 milioane de mărci pe an sub pavilionul german. Pentru navele înregistrate în registrul german secund, aceasta ajunge la 1,1 - 1,2 milioane de mărci pe an. Costurile sunt însă mult mai scăzute dacă nava este înregistrată sub pavilioane străine, atingând 800.000 - 900.000 de mărci pe an.

Liderul OTV a criticat Guvernul Germaniei, considerând că acesta trebuie să reducă factura pentru plata echipajelor, ajustând-o la legislația Uniunii Europene. El amintește faptul că există o serie de țări în care marinarii (și, implicit, firmele de shipping) sunt scutiți de plata impozitelor și a asigurărilor sociale.

Suedia „navigă“ spre

pavilioane mai ieftine

La sfârșitul anului 1996, Parlamentul suedez a votat extinderea, pe următorii cinci ani, a programului de subsidii, care se referă la: restituirea taxelor plătite de armatori în numele marinarilor și plata unei contribuții de 3.918 dolari de persoană, pentru a compensa costurile sociale înalte din flota suedeză.

Cu toate acestea, armatorii suedezi sunt nemulțumiți și se îndreaptă spre zone cu regimuri fiscale mai atractive, renunțând la pavilionul național. Companii de talie mare, precum Frontline, Argonaut sau N&T, preferă să se înregistreze sub pavilioane „mai ieftine”. Pentru ele, Norvegia și Olanda au devenit la fel de atractive ca și zonele exotice ale pavilioanelor de complezență.

Olanda și Norvegia - „paradisul“ shipping-ului european

Dar care sunt avantajele oferite de pavilioanele acestor două țări nordice? În ultimul an, Olanda și Norvegia au scutit câștigurile navelor de impozitul pe profit, în schimbul unei impuneri reduse, a unei taxe moderate pe tonaj.

În plus, s-au introdus stimulente pentru angajarea conaționalilor. În Norvegia, companiilor li se returnează o sumă egală cu 20 la sută din salariile marinarilor, dacă este angajat un anumit număr de conaționali. Ca urmare a acestei măsuri, tonajul navelor sub pavilion olandez a crescut cu 20 la sută. La fel, flota norvegiană a înregistrat, după cinci ani de declin, o creștere semnificativă în trimestrul III 1996.

Trecând pe alte continente, să ne oprim la îndepărtata Indie. Guvernul acestei țări a luat măsura de a reînființa subvențiile pentru construcțiile de nave, acestea ajungând până la 30 la sută din costul lor. În procente mai mici, aceste subvenții au existat și în perioada 1993 - 1995. Noile stimulente vor fi acordate pe toată perioada următorilor cinci ani.

Fiscalitatea - inamicul numărul unu al flotelor naționale

Scurtul tur de orizont pe câteva din „meridianele” flotei mondiale ne arată că preocuparea generală este aceea de a obține facilități din partea guvernelor. Companiile de navigație de pretutindeni solicită reduceri de impozite și taxe pentru a supraviețui pe o piață a navlurilor tot mai concurențială.

Eșecul unor guverne în a-și sprijini flotele naționale amplifică dificultățile prin care trec acestea, iar consecințele nu întârzie să se manifeste: scad veniturile companiilor, se deteriorează starea tehnică a navelor, se reduc câștigurile navigatorilor.

Evident, companiile de navigație caută soluții de supraviețuire. Acolo unde legislația națională permite schimbarea pavilionului, se adoptă pavilioanele de complezență. În aceste cazuri, statele respective nu mai pot controla angajarea conaționalilor.

O serie de țări europene au înțeles că singura soluție pentru câștigarea „marii bătălii navale a sfârșitului de mileniu”, care se desfășoară pe piețele comerciale internaționale, este aceea de a elibera flotele naționale din corsetul fiscalității excesive. (24 martie 1997) 

Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Pagina a fost generata in 0.7354 secunde