Macaralele portuare scârțâie sub greutatea tarifelor CNCIR

2035
Macaralele portuare scârțâie sub greutatea tarifelor CNCIR - f806346f2b02463efa6f5f42dd45278f.jpg
Operatorii portuari constănțeni sunt exasperați. Tarifele pentru verificarea periodică a instalațiilor și utilajelor de ridicat au luat-o razna. În fiecare an, cresc fără nicio justificare economică. Dar scumpirea din 2011 a pus capac la toate.

O afacere trăsnet
Operațiunile de autorizare, avizare și verificare tehnică a instalațiilor de ridicat sunt monopolul statului. El le-a impus prin lege, el le prestează, el stabilește tarifele și încasează banii, el controlează și sancționează. Dacă vor mușchii lui, mărește tarifele, fără să dea socoteală cuiva.
Afacerea e trăsnet! Până în 2010, vaca serviciilor obligatorii pentru instalațiile de ridicat a fost mulsă de Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat (ISCIR). Și a făcut-o cu sârg!
Iată, spre exemplu, dacă tariful pentru verificarea unei macarale auto sub 50 tf era de 495 lei, în 2009, în următorul an a ajuns la 730 lei, creșterea fiind de 47,8%. În cazul macaralelor de cheu de 6,3 tone, creșterea a fost de 21,5% (de la 395 lei la 480 lei), la stivuitoarele sub 5 tf, de 45,4% (de la 165 lei la 240 lei), iar la stivuitoarele peste 5 tf, de 49% (de la 255 lei la 380 lei).
Desigur, tarifele respective au fost reglementate prin ordinul ministrului economiei, dar cea care le propunea spre avizare era ISCIR.

Descentralizare cu foamea-n gât
Uniunea Europeană nu e de acord cu un asemenea melanj de competențe, astfel că Guvernul României s-a văzut nevoit să separe funcția de reglementare de cea de prestator de servicii.
La finele lui 2010, a înființat Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune, care a preluat partea de afacere de la ISCIR.
Odată cu externalizarea, s-a produs și descentralizarea competenței de stabilire a tarifelor. În prezent, ele sunt analizate și avizate de consiliul de administrație al noii companii, ne mai fiind nevoie de aprobarea prin ordin de ministru.
Schimbarea operată în loc să îmbunătățească lucrurile le-a agravat, din punctul de vedere al agenților economici. Noua compania națională, al cărui unic proprietar e statul, s-a trezit cu sabia monopolului în mână și cu foamea de resurse în conturile bancare. Așa că, urmând logica propriilor nevoi și dureri, s-a apucat să ridice prețurile verificărilor tehnice pe noi culmi.
În 2011, sunt solicitate următoarele tarife: macara auto sub 50 tf - 1.000 lei (creștere de 37% față de 2010), macara de cheu de 6,3 tf - 600 lei (creștere 25%), pod descărcător de containere 32 tf - 600 lei (creștere 25%), stivuitor sub 5 tf - 350 lei (creștere 46%), stivuitor peste 5 tf - 500 lei (creștere 32%).

Tarife ca-n UE
Am încercat să aflu chiar din gura conducerii companiei naționale explicațiile acestei explozii a tarifelor. Directorul general Mircea-Vasile Zegrean se afla în concediu, așa că am cerut să vorbesc cu adjunctul său, Dan-Cezar Ionescu. Secretara lui a făcut ceva eforturi să mă pună în legătură cu șeful, dar n-a reușit decât să mă ducă cu preșul vreo patru ore. Ba că șeful e în ședință, ba că ședința se prelungește, ca în cele din urmă să-mi spună că a plecat.
Faptul că îi lăsasem numărul de mobil să mă contacteze, n-a contat. Bănuiesc că șeful n-avea chef să explice de ce compania pe care cu onoare o conduce umflă tarifele până la punctul de explozie.
Până la urmă am reușit să iau legătura cu un șef de serviciu din cadrul Sucursalei Constanța. Numele lui, dați-mi voie să nu vi-l divulg! Ar putea să o ia pe coajă, dacă se află că a stat de vorbă cu presa.
Omul mi-a spus franc: "Consiliul de administrație al companiei este cel ce stabilește tarifele. Știu că agenții economici sunt nemulțumiți de ele, dar, credeți-mă, sunt mai mici decât media Uniunii Europene."
Care va să zică, asta este rațiunea creșterii tarifelor! Sunt mai mici decât cele din UE și trebuie, neapărat, să fie ridicate la nivelul lor.
Păi, asta credeți domnilor din Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune că înseamnă integrare europeană: o cursă continuă de creștere a prețurilor și tarifelor? Dimpotrivă, participarea la comunitatea europeană presupune un efort permanent de ieftinire a produselor și serviciilor.

Patronatul a sesizat ministerul
Vina pentru gigantismul tarifelor nu este a directorilor și administratorilor companiei, cărora statul-patron le-a dat prea multă putere pe mână. Vinovat este guvernul care a externalizat monopolul acestor servicii.
Cum se poate îndrepta această anomalie, care afectează grav agenții economici, economia în ansamblu și care se reflectă în buzunarele consumatorilor finali? Simplu: prin spargerea monopolului și apariția concurenței pe piața acestor servicii. Astfel se va ajunge și la creșterea calității operațiunilor de autorizare, avizare și verificare, dar și la responsabilizarea celor ce le efectuează.
Organizația Patronală "Operatorul Portuar" a sesizat Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri în legătură cu tarifele practicate de compania statului, atrăgând atenția că între creșterea lor și indicii de inflație sunt diferențe foarte mari ce nu pot fi suportate de operatorii portuari.
Parcă numai ei! Nici populația - consumatorul final - nu le mai poate suporta. Vă întrebați stimați cititori de ce cresc nebunește prețurile alimentelor și ale tuturor celorlalte bunuri? Păi, dacă tarifele de verificare periodică ale sutelor de mijloace de ridicat portul Constanța s-au majorat cu peste 100% din 2009 până în 2011, cum dracu să nu se scumpească toate în țara asta?

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4667 secunde