Lipsa investițiilor imobiliare va avantaja vânzarea apartamentelor vechi

21 de bănci și-au exprimat interesul de a acorda credite în cadrul programului Prima Casă, solicitând un plafon de peste un miliard euro, cu 50% mai mare față de ce a alocat guvernul. Programul va debuta cât de curând, odată cu semnarea ordinului comun al Ministerelor Finanțelor și Economiei, însă nimeni nu se așteaptă la schimbări radicale față de anul trecut.
Agenții imobiliari chestionați de Cuget Liber susțin că Prima Casă 2 se va desfășura după modelul din 2009, respectiv 90% locuințe vechi și în jur de 10% apartamente și case din ansambluri rezidențiale noi.
Cei mai dezavantajați vor fi cei care construiesc acum și care vor fi obligați să își ajusteze prețurile în funcție de plafonul maxim de garantare din Prima Casă, de 60.000 euro.
"Nu se construiește prea mult, așa că cei care au deja imobile finalizate au o șansă bună, pentru că nu există concurență. Nu avem nici măcar perspective pentru investiții imobiliare noi. În 2010 vom merge la târguri cam cu aceeași ofertă din 2009", a declarat, pentru Cuget Liber, Raluca Dobre, PR al portalului imobiliar www.TopEstate.ro.
Agenții imobiliar așteaptă însă o scădere a prețurilor, cu 5-10%, pe fondul dinamicii scăzute a pieței, afectate în continuare de lipsa creditării. Cel mai probabil, prețurile apartamentelor vechi vor scădea primele, întrucât proprietarii sunt mai flexibili. Situația este diferită în cazul constructorilor de ansambluri rezidențiale.
"Am făcut un sondaj în rândul dezvoltatorilor imobiliari, care a relevat că 20% dintre ei vor să majoreze prețurile în 2010. Depinde de nevoile fiecăruia. Vor micșora prețurile cei care au credite în derulare sau termen de predare și vor să vândă neapărat. Restul ar putea fi tentați să majoreze prețurile, pentru a-și recupera investițiile și a face și un profit mai mare", a mai spus Raluca Dobre.
Cei care vor să își facă un credit imobiliar pentru Prima Casă trebuie să știe că cele mai mari plafoane au fost alocate Băncii Comerciale Române (215,6 milioane euro, din totalul de 700 milioane) și BRD (161,7 milioane euro). Urmează Banca Românească (53,9 milioane euro), Alpha Bank (45,8 milioane euro), Piraeus Bank (37,7 milioane euro), Banca Transilvania (26,9 milioane euro), CEC Bank (21,5 milioane euro), Millennium Bank (18,86 milioane euro), Raiffeisen Bank (16,17 milioane euro), Bancpost (16,17 milioane euro), UniCredit Țiriac Bank (16,17 milioane euro), Intesa Sanpaolo Bank (13,47 milioane euro), GarantiBank (13,47 milioane euro), Volksbank (10,78 milioane euro), OTP Bank (6,73 milioane euro), Emporiki Bank (6,46 milioane euro), Leumi (5,39 mi-lioane euro), Carpatica (4,31 milioa-ne euro), ATE Bank (2,15 milioane euro) și RIB (1,07 milioane euro).
Dobânzile practicate variază de la o bancă la alta. La CEC Bank, spre exemplu, dobânda la creditele în lei este egală cu rata Robor plus o marjă de 1,9 puncte procentuale. La creditele în euro, dobânda se calculează după formula Euribor plus o marjă de patru puncte procentuale.
"Împrumuturile în lei sunt mult mai sigure pentru cei care își primesc salariile în monedă națională, chiar dacă nivelul costului de creditare este mai mare la împru-muturile în euro. În condițiile actuale de piață, este de așteptat ca dobânzile la creditele în euro să crească. La cele în lei, dobânzile vor mai scădea puțin", a precizat Radu Ghețea, președintele CEC Bank.