Liderii sindicali merg la "război" cu gândul la înfrângere

În centrele de comandă ale mișcării sindicale din România se fac ultimele pregătiri pentru "marea bătălie" din Piața Constituției. Sindicatele sunt într-o luptă pe viață și pe moarte cu guvernul. Miza nu este doar Codul Muncii. Suprastructura sindicală se simte amenințată. Cabinetul Boc le-a declarat război pe față marilor confederații sindicale și vrea să le taie din putere.

Fără emoție
Începând de pe 28 februarie, sindicatele au protestat în cascadă, în toate capitalele de județ. Mitingurile și marșurile n-au fost pe măsura așteptărilor liderilor. Participarea la acțiuni a fost palidă, semn că masa salarială nu mai vibrează când răsună îndemnul la luptă. Cine știe, poate că nu-l aude, nu-l înțelege, n-o interesează, poate că-i convine noul Cod al Muncii sau poate că spune: "Luptați voi, liderii, și pentru noi, cei de jos!"
Este firesc ca guvernul să nu se sperie de sindicate, ale căror proteste sunt tot mai anemice. De altfel, Executivul le-a cam testat forța de acțiune la momentul modificării Legii pensiilor și tăierii salariilor bugetarilor. Atunci, marile confederații au părăsit înfrânte câmpul de luptă.
Cabinetul Boc mizează pe slăbiciunea mișcării sindicale și pe o nouă victorie împotriva ei. De aceea a jucat fără nicio emoție "cartea" asumării răspunderii.
Pe 16 martie, când opoziția parlamentară va încerca să răstoarne guvernul cu pârghia moțiunii de cenzură, armata sindicală va fi în Capitală, în Piața Constituției, să dea o mână de ajutor. Liderii celor cinci mari confederații sindicale - BNS, Cartel ALFA, CNSLR - Frăția, CSDR și Meridian - au anunțat că vor scoate 50.000 de oameni în stradă. Cam mult, dacă stai să te gândești că au mai promis mitinguri de zeci de mii de persoane, dar n-au reușit să mobilizeze mai mult de jumătate din ceea ce și-au propus.

Eroziunea sindicatelor
Sindicatele constănțene încearcă să mobilizeze vreo 2.000 de "soldați" pentru "bătălia" din Capitală. Ion Caraignat, liderul filialei locale a "Cartel Alfa", va pleca la București cu 400 de sindicaliști. Uniunea Județeană Constanța a CNSLR - Frăția va fi reprezentată de 500 de oameni, spune Constantin Grosu, președintele organizației. Tot pe 500 de participanți mizează și Vasile Oțelea, președintele Blocului Național Sindical - Filiala Constanța. Petre Costel, liderul Federației Naționale a Sindicatelor Portuare, va participa la miting împreună cu 100 de sindicaliști de la Constanța și 50 din porturile Tulcea și Brăila.
I-am întrebat pe liderii constănțeni: ce șanse de reușită are mitingul din 16 martie și ce se va întâmpla dacă moțiunea eșuează, în ciuda protestelor sindicale?
"Știm că sunt șanse mici ca moțiunea să obțină voturile necesare pentru a trece. Dacă ar fi după mine, ar trebui să nu mai plecăm din piață și să continuăm protestele - a declarat Ion Caraignat. Vom declanșa greva generală. Peste 50% dintre membrii organizației noastre au semnat pentru oprirea lucrului."
"Dacă moțiunea nu trece, vom continua lupta. Vor urma greva de avertisment și greva generală. 80% dintre membrii noștri de sindicat au votat pentru încetarea activității" - a afirmat Constantin Grosu.
"Dacă moțiunea pică, anumite prevederi ale sale vor fi atacate de opoziția parlamentară la Curtea Constituțională. Pe de altă parte, vom face demersuri pe plan extern. În prezent, se strâng semnături pentru greva generală" - a spus Vasile Oțelea.
"Având în vedere structura voturilor din parlament, cel mai probabil moțiunea nu va trece și Codul Muncii va deveni lege - a afirmat Petre Costel. De ce mai protestăm? Pentru că este dreptul nostru constituțional. Dacă n-am protesta ar însemna că suntem de acord cu modificările Codului Muncii. Nu orice acțiune de protest se încheie cu un rezultat pozitiv, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să-ți exprimi atitudinea. Dacă se va decide să declanșăm greva generală, noi suntem pregătiți. Peste 90% dintre membrii noștri au semnat pentru grevă."
Dacă "locotenenții", "căpitanii", "coloneii" și "generalii" sindicatelor nu mai pariază pe victorie, ce să mai vorbim de moralul "trupelor", Forța și unitatea mișcării sindicale sunt erodate de prea multă vreme. Organi-zațiile profesionale și liderii lor se bucură de o încredere tot mai mică din partea membrilor de rând, încredere ce scade cu fiecare nou eșec.