Liberalii sunt obligați de social-democrați să reformeze statul

Viitorul guvern liberal își propune să realizeze foarte multe proiecte în timpul extrem de scurt pe care îl va avea la dispoziție. Dacă va primi votul de investitură, mandatul său va fi de numai un an și jumătate, până la viitoarele alegeri generale.

După cum rezultă din programul de guvernare, prima urgență a liberalilor o reprezintă gestionarea problemelor bugetare. Mai sunt două luni până la finalul anului și trebuie rezolvată spinoasa problemă a deficitului bugetar. Totodată, au obligația să elaboreze și să obțină aprobarea Parlamentului pentru bugetul de stat și cel al asigurărilor sociale pe anul 2020. 

Bomba din deficitul bugetar

Stimați cititori, după primele opt luni ale anului, deficitul bugetar a ajuns la un nivel istoric: 21,9 miliarde de lei, respectiv 2,1% din PIB. Măsurile luate în ultimele luni de Guvernul Dăncilă au creat toate premisele ca, la finalul anului 2019, acesta să depășească 32 miliarde de lei, respectiv ținta de deficit excesiv de 3% din PIB.

Guvernul Orban și-a propus ca, în cele două luni rămase până la finalul anului, să reducă cheltuielile bugetare, astfel încât deficitul să nu sară peste 3% din PIB. Cum va realiza acest lucru? În primul rând prin restructurarea Guvernului. În loc de 24 de ministere, viitorul Executiv va avea doar 16. Reducerea cu o treime a aparatului guvernamental va asigura economii importante. Dar nu va fi suficient. De aceea, va fi pregătită, în regim de urgență, rectificarea bugetului de stat și a celui al asigurărilor sociale de stat pentru 2019. Evident, va fi o rectificare negativă. Vor fi amputate bugetele unor ministere și instituții, la unele cheltuieli se va renunța, iar altele vor fi amânate. Desigur, vor exista nemulțumiri, reproșuri, critici la adresa guvernului liberal, care va trebui să facă față inevitabilelor momente de tensiune. 

Elaborarea bugetului de stat și al asigurărilor sociale pe anul 2020 va fi o sarcină la fel de dificilă pentru Guvernul Orban. De ce spun asta? În primul rând pentru faptul că viitoarele bugete sunt grevate de datoria publică uriașă lăsată moștenire de guvernarea social-democrată. La 30 iunie 2019, datoria administrației publice era de peste 337,855 miliarde de lei, din care: 323,605 miliarde de lei reprezintă datoria administrație centrale și doar 14,250 miliarde de lei, datoria administrațiilor locale.

În al doilea rând, viitoarele bugete vor trebui să susțină cheltuielile sociale angajate de social democrați, dar și proiectele de reformă și investiții inițiate de liberali. Cheltuielile cu salariile bugetarilor nu vor putea fi reduse din start, ci abia după anunțata reformă a instituțiilor publice. Ce agenții, autorități și alte structuri publice vor a fi desființate ori comasate, câți bugetari vor fi concediați, urmează să aflăm la timpul potrivit. 

O nouă politică fiscală

Dintre măsurile pe termen scurt prevăzute de programul liberal de guvernare se remarcă cele din domeniul impozitării. Viitorul guvern a anunțat că va menține cota unică de impozitare a veniturilor. În plus, va revizui și corecta o serie de acte normative, inclusiv dintre cele aflate în proceduri parlamentare, cu impact negativ pentru economie. Este vorba de: OUG 114/2018 (și OUG-urile prin care a fost modificată – nr. 19/2019 și nr. 43/2019) care a afectat, în special, sectoarele energiei, telecomunicațiilor, financiar și administrarea pilonului 2 de pensii; proiectul de lege pentru anularea completă a split TVA; proiectul de lege pentru eliminarea supraimpozitării contractelor de muncă part-time; proiectul de lege pentru eliminarea supraccizei la carburanți.

În perspectivă, liberalii intenționează să modifice Legea finanțelor publice, astfel încât să se asigure autonomia financiară reală a autorităților publice locale. În acest scop, se are în vedere, printre altele, să fie alocate autorităților publice locale impozitul pe venit în întregime și până la 80% din redevențele obținute din exploatarea resurselor naturale.

În plus, liberalii vor să instituie o nouă filozofie și construcție bugetară, care să aibă la bază sistemul bugetelor multianuale și programarea multianuală a investițiilor publice, indiferent de sursa de finanțare (bugetele publice, fonduri europene, împrumuturi, participații public-private), pe baza unor criterii de prioritizare a proiectelor.