Legea pensiilor este periculoasă și discriminatorie față de marinari

// SLN solicită aplicarea standardelor europene pentru personalul navigant din țara noastră

Marile confederații sindicale au trimis proiectul de modificare a Legii pensiilor către organizațiile din teritoriu, solicitându-le să-și consulte membrii și să prezinte propuneri până săptămâna viitoare. Sindicatul Liber al Navigatorilor nu aparține de nicio confederație, dar va face propriile propuneri, pe care le va transmite prin intermediul Federației Naționale a Sindicatelor Portuare.

La noi, ca la nimeni
"SLN este nemulțumit de prevederile actualei Legi a pensiilor – afirmă Adrian Mihălcioiu, liderul organizației. Meseria de marinar nu poate fi practicată până la adânci bătrâneți. În toată Europa sunt stabilite standarde ocupaționale. Acestea spun că marinarul trebuie să iasă la pensie la o vârstă mai redusă decât restul lucrătorilor de la uscat. De ce? Pentru că în meseria de marinar aptitudinile fizice și mentale contează foarte mult. Vârsta este factorul care afectează cel mai mult aceste aptitudini.
Vârsta de pensionare a navigatorilor în toată Europa este de 60 de ani la bărbați și de 55 ani la femei. În România, până în 2015, se va ajunge ca marinarii să fie pensionați la 65 de ani, în cazul bărbaților, și la 60 de ani, în cel al femeilor. Probabil că se dorește să se ajungă chiar la 70 de ani și la egalizarea vârstei de pensionare între sexe.
Se uită că activitatea marinarului ține de siguranța navigației. Cum ar putea un pilot de 70 de ani să urce pe scara de pisică, la bordul unei nave aflate în rada portului, pe timp de vreme rea? Este o aberație!"

Un mecanism inechitabil
Un alt motiv de nemulțumire îl reprezintă modul de încadrare a unor categorii profesionale în condițiile speciale de muncă, care dau dreptul la reducerea vârstei de pensionare. Legea stabilește un anumit mecanism în acest scop. Unitățile economice trebuie să comande, pe cheltuiala lor, studii de medicina muncii, bazate pe determinări la locurile de muncă. În funcție de concluziile respectivelor studii, se solicită Ministerului Muncii ca, pentru anumite categorii de lucrători din unitățile respective, să se acorde condițiile speciale de muncă. Ministerul poate da sau nu curs cererii agenților economici. De la acceptarea solicitării și până la cuprinderea ei în textul legii pot trece ani de zile.
Mecanismul este nu doar birocratic, greoi, ci și inechitabil. Din cauza lui se ajunge ca lucrătorii din aceeași categorie să fie încadrați în condiții speciale de muncă, dacă lucrează la un agent economic, și să nu beneficieze de respectiva încadrare, dacă sunt angajați la alții. Portul Constanța oferă numeroase asemenea exemple. Docherii și mecanizatorii sunt încadrați în condiții speciale de muncă la unele companii de operare, iar la altele, nu, deși lucrează în condiții chiar mai grele.

Buni doar de plată
Situația navigatorilor români este specială. Marea lor majoritate activează în flotele străine. În cazul lor, mecanismul legal de încadrare în condițiile speciale de muncă nu mai poate fi pus în aplicare. Companiile de navigație străine n-au nicio treabă cu legea pensiilor din țara noastră și ca urmare nu pot și nici nu vor să facă demersurile pentru ca marinarilor români angajați la ele să li se acorde respectiva încadrare.
"Marinarii români sunt buni doar să plătească taxe și impozite în țară, nu să beneficieze de drepturi. Cine să solicite efectuarea determinărilor pentru ei? Marinarii români lucrează la mai mult de 300 de companii de navigație, din întreaga lume. Sunt firme care au doar unul sau doi români. Prevederile actuale ale legii sunt aberante în ceea ce îi privește pe navigatori.
Să vă prezint un caz din portul Constanța. Remorcherele de la compania Coremar au determinările făcute. În schimb, cele ale Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare - ARSVOM ANSVOM nu le au. Ca urmare, marinarii de la Coremar beneficiază de condițiile speciale de muncă, spre deosebire de colegii lor care fac salvare pe mare.
Legea discriminează și între marinarii de pe aceeași navă. Spre deosebire de cei de la com-partimentul mașini, colegii ce lucrează pe punte nu beneficiază de condiții speciale de muncă. Discriminarea coboară și în sala mașinilor, unde doar pentru motoriști s-au acceptat condițiile de muncă speciale, nu și pentru șefii mecanici, pe motiv că aceștia nu ar face ture de noapte. Este o aberație, care ține de pe vremea comunismului" - afirmă liderul SLN.

Fără protecție socială
Marinarii români sunt privați de numeroase drepturi. Cei mai mulți dintre ei, cu precădere tinerii, nu au contracte de muncă înregistrate în România, nu participă la sistemul de contribuții pentru pensii și sănătate, spune Mihălcioiu. De ce stau lucrurile așa? "Pentru că statul român nu vrea să încheie un acord cu sindicatul, pentru punerea la punct a mecanismelor de protecție socială a navigatorilor. Statul nostru nu vrea să încheie nici convenții cu celelalte state europene, pentru protecția marinarilor. În Slovenia, Slovacia, Letonia, Lituania și Polonia, sindicatele navigatorilor au încheiat acorduri cu guvernele, stabilind vârstele de pensionare, limitele până la care marinarii pot munci pe nave în condiții de siguranță a navigației."
Statul român și-a bătut joc de flotă, își bate joc și de marinari. "Aveți dreptate! - confirmă liderul sindical. Nu-l interesează condiția navigatorilor. State precum Grecia, Filipine, chiar Polonia ori Slovenia au o grijă deosebită față de marinari. Grecii au o lege specială pentru navigatori. Legea specială nu înseamnă drepturi speciale, pensii speciale, ci stabilirea condițiilor în care trebuie să muncească navigatorii. Depășirea unor limite, precum cele legate de vârstă, de aptitudinile fizice, poate duce la catastrofe navale și la dezastre ecologice.
Pe o navă de pasageri cu 3.000 de oameni, poate lucra, după părerea statului român, un echipaj, până la 65 - 70 de ani? Cum mai poate avea grijă de pasageri un echipaj cu media de vârstă de 65 de ani? Este pusă în pericol viața celor 3.000 de oameni, este pus în pericol mediul înconjurător.
Navigația are reguli speciale, internaționale, nu naționale. România trebuie să respecte regulile internaționale și în ceea ce privește pensionarea marinarilor."

15 ani de privațiuni
Decalajul dintre standardele internaționale și legea pensiilor din România conduce și la alt fenomen. "De regulă, companiile occidentale îi țin pe navigatori până la 60 de ani, dar în perioada de criză, nu îi mai angajează nici peste 50 de ani. Din cauza legislației naționale, între 50 și 65 de ani, marinarii români nu beneficiază de dreptul la pensie anticipată. Timp de 15 ani, sunt privați de orice drept, inclusiv dreptul la muncă este îngrădit. Cum să se recalifice la 55 ori 60 de ani, acești oameni? Cine mai investește în pregătirea lor și, mai ales, cine îi mai angajează? Pentru a supraviețui, unii dintre ei au ajuns taximetriști sau agenți imobiliari" - relatează Mihălcioiu.