Legea Kurzarbeit - o problemă cu mai multe necunoscute

428
Legea Kurzarbeit - o problemă cu mai multe necunoscute - fond1-1617641375.jpg

Articole de la același autor

Legea care permite angajatorilor să reducă timpul de muncă cu 80% al angajaţilor şi să acorde o indemnizaţie de 75% din salariul de bază pentru programul redus de lucru, a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, la sfârşitul săptămânii trecute. Părerile sunt împărţite între patroni şi salariaţi, şi în afară de faptul că oferă un cadru legal pentru întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare, problema cea mai importantă a plăţii orelor lucrate a rămas neclarificată.

Cunoscută şi cu denumirea „Legea Kurzarbeit”, ceea ce înseamnă muncă de scurtă durată, a fost propusă de oamenii de afaceri din Camera de Comerţ Româno-Germană. Această lege este făcută după conceptul german kurzarbeit care presupune subvenţionarea de către stat a timpului redus de muncă. Legea care aprobă Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 211/2020 privind prelungirea aplicării unor măsuri de protecție socială adoptate în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, ar urma să se aplice în cazuri extreme, pe perioada stării de urgenţă, de alertă, de asediu, plus încă trei luni după încetarea acesteia. Potrivit acestei legi, angajatorii care au întâmpinat probleme din cauza pandemiei de coronavirus îşi pot păstra angajaţii fără să-i concedieze. Numai că, atunci când vorbim de bani, lucrurile nu stau tocmai nemţeşte, pentru că statul nu s-a implicat până acum să susţină partea sa din salariul de 100% al angajatului. „Şi până acum am lucrat cu timp redus de muncă. În perioada de urgenţă şi după am fost în şomaj tehnic, adică am luat 75% din salariu. Îmi este foarte greu pentru că am familie, am doi copii şi nu poţi trăi cu 75% din salariu. Am înţeles că e criză, o lună, două, trei, dar deja suntem de un an şi ceva în starea asta şi statul nu s-a implicat cu nimic. Nu mai suportăm! Vrem o viaţă normală, să putem trăi!”, a spus Marian V., ospătar la un restaurant din Piaţa Ovidiu.

Revenind la „Legea Kurzabeit”, acest model a fost preluat cu succes în mai multe ţări europene, iar Germania aplică programul din 2009 când a fost criza economică. Atunci statul german a acoperit până la 80% din remuneraţia netă a angajaţilor, inclusiv contribuţiile sociale datorate de angajatori.

Un ajutor şi nu prea

În România angajatorii pot diminua, în anumite condiţii, timpul de lucru şi remuneraţia pentru o perioadă de minimum cinci zile lucrătoare. Statul ar deconta angajatorului 75% din diferenţa dintre salariul de bază brut iniţial şi salariul de bază pentru zilele lucrate. Desigur, pentru a beneficia de acest sprijin, angajatorul este condiţionat de atât de multe chichiţe că-i piere cheful să mai apeleze la sprijinul statului.

„Este un ajutor pentru angajator dar nu putem să spunem că este excepţional. Pe noi nu prea ne ajută că nu putem ţine oamenii cu 75% din salariu. Oamenii au nevoie de bani. După un an de pandemie şi de aiureli guvernamentale nu putem să mai răbdăm. Trebuie să pornească economia, să facă primul-ministru Comitetul ăla interministerial şi să lase oamenii să muncească fiindcă altfel, vom ajunge sclavi pe plantaţii la alţii”, a declarat Nicolae Bucovală, preşedintele Asociaţiei Patronale Mamaia-Constanţa.

Un aspect pozitiv al legii este că angajatorii în perioada aplicării acestei facilităţi nu pot face concedieri, iar salariaţii nu au voie să lucreze pentru angajator în afara programului de lucru redus prestabilit. Legea, în esenţă, are şi părţi bune, numai că, nu se ştie cum se vor deconta indemnizaţiile. După ce legea va fi publicată în Monitorul Oficial, Guvernul trebuie să elaboreze, în termen de 30 de zile, o nouă procedură de cum se va face plata indemnizaţiilor. Şi aşa va trece vara şi poate scăpăm de virus!



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.6149 secunde