Pe piața de capital a UE
Lefurile directorilor vor fi la vedere și sub control
364
Comisia Europeană este preocupată de retribuțiile directorilor executivi din companiile listate pe piața de capital. Nu o interesează nivelul salariilor, ci transparența lor. Ea consideră că acționarii trebuie să fie informați și să aibă un cuvânt de spus în această privință.
Prețul managerilor
Există o întreagă teorie privind salarizarea managerilor. În esență, se pornește de la ideea că un director bun, care poate face o companie să funcționeze eficient, poate fi atras și stabilizat doar dacă i se oferă un salariu pe măsură. Piața forței de muncă manageriale este cea care dictează, într-o proporție de circa 50%, "prețul" directorilor. Restul depinde, însă, de politica fiecărei companii, care trebuie să stabilească cea mai bună legătură dintre remunerație și performanță.
Mulți dintre europeni sunt de acord că directorii trebuie să fie plătiți la un nivel excepțional, dar numai dacă și performanțele lor sunt extraordinare, iar acțio-narii obțin profit din investiția lor. În schimb, există numeroase critici pentru sistemul compensațiilor de care beneficiază managerii neperformanți, în clipa când sunt concediați.
Fraude corporatiste
Un alt subiect de discuție în cazul directorilor executivi îl reprezintă conflictele de interese – o problemă asupra căreia acționarii nu sunt informați. Remunerarea executivului apare ca o notă comună a multor scandaluri legate de fraudele corporatiste, care au avut loc la sfârșitul secolului trecut și începutul celui nou. Astfel, în "afacerea Parmalat", fondurile corporative au fost transferate la membrii familiei șefului executivului și utilizate ca bani de buzunar. În "scandalul Vivendi"
s-a vorbit despre existența unei compensații de concediere de 21 milioane euro, care a condus la crimă. Compania "Skandia" a raportat că a avut de plătit prime de 79 milioane euro către directori, care nu fuseseră aprobate de consiliul de ad-ministrație și nici aduse la cunoștința pieței. Scandalurile au relevat că o serie de persoane au fost recompensate fără transparență și control, în ciuda costurilor deosebit de ridicate pentru companii și acționari.
Schimbare cu frână
Comisia Europeană consideră că sistemul de remunerare trebuie să fie transparent și sub control adecvat. Întotdeauna, transparența și controlul au atras încrederea investitorilor, contribuind la eficiența afacerilor și stabilitatea pieții. În acest sens, ea a adoptat, în 2004, Recomandarea privind remunerarea directorilor. Aceasta promovează standarde înalte de transparență privind plata directorilor și recoman-dă o mai mare implicare a acționarilor în deciziile privind remunerarea. Recent, Comisia Europeană a evaluat stadiul aplicării recomandării. Ea a constatat că un număr mare de state membre au adoptat măsuri care asigură ceva mai multă transparența privind remunerarea personalului de conducere executivă. Totuși, prea puține dintre ele au fost de acord să le solicite acționarilor să voteze criteriile de remunerare a consiliului de administrație și a bordului director. Pe de altă parte, unele state au recomandat și chiar le-au impus să aprobe o schemă de stimulare a directorilor, pe bază de acțiuni.
Comisia Europeană este preocupată de retribuțiile directorilor executivi din companiile listate pe piața de capital. Nu o interesează nivelul salariilor, ci transparența lor. Ea consideră că acționarii trebuie să fie informați și să aibă un cuvânt de spus în această privință.
Prețul managerilor
Există o întreagă teorie privind salarizarea managerilor. În esență, se pornește de la ideea că un director bun, care poate face o companie să funcționeze eficient, poate fi atras și stabilizat doar dacă i se oferă un salariu pe măsură. Piața forței de muncă manageriale este cea care dictează, într-o proporție de circa 50%, "prețul" directorilor. Restul depinde, însă, de politica fiecărei companii, care trebuie să stabilească cea mai bună legătură dintre remunerație și performanță.
Mulți dintre europeni sunt de acord că directorii trebuie să fie plătiți la un nivel excepțional, dar numai dacă și performanțele lor sunt extraordinare, iar acțio-narii obțin profit din investiția lor. În schimb, există numeroase critici pentru sistemul compensațiilor de care beneficiază managerii neperformanți, în clipa când sunt concediați.
Fraude corporatiste
Un alt subiect de discuție în cazul directorilor executivi îl reprezintă conflictele de interese – o problemă asupra căreia acționarii nu sunt informați. Remunerarea executivului apare ca o notă comună a multor scandaluri legate de fraudele corporatiste, care au avut loc la sfârșitul secolului trecut și începutul celui nou. Astfel, în "afacerea Parmalat", fondurile corporative au fost transferate la membrii familiei șefului executivului și utilizate ca bani de buzunar. În "scandalul Vivendi"
s-a vorbit despre existența unei compensații de concediere de 21 milioane euro, care a condus la crimă. Compania "Skandia" a raportat că a avut de plătit prime de 79 milioane euro către directori, care nu fuseseră aprobate de consiliul de ad-ministrație și nici aduse la cunoștința pieței. Scandalurile au relevat că o serie de persoane au fost recompensate fără transparență și control, în ciuda costurilor deosebit de ridicate pentru companii și acționari.
Schimbare cu frână
Comisia Europeană consideră că sistemul de remunerare trebuie să fie transparent și sub control adecvat. Întotdeauna, transparența și controlul au atras încrederea investitorilor, contribuind la eficiența afacerilor și stabilitatea pieții. În acest sens, ea a adoptat, în 2004, Recomandarea privind remunerarea directorilor. Aceasta promovează standarde înalte de transparență privind plata directorilor și recoman-dă o mai mare implicare a acționarilor în deciziile privind remunerarea. Recent, Comisia Europeană a evaluat stadiul aplicării recomandării. Ea a constatat că un număr mare de state membre au adoptat măsuri care asigură ceva mai multă transparența privind remunerarea personalului de conducere executivă. Totuși, prea puține dintre ele au fost de acord să le solicite acționarilor să voteze criteriile de remunerare a consiliului de administrație și a bordului director. Pe de altă parte, unele state au recomandat și chiar le-au impus să aprobe o schemă de stimulare a directorilor, pe bază de acțiuni.
Prețul managerilor
Există o întreagă teorie privind salarizarea managerilor. În esență, se pornește de la ideea că un director bun, care poate face o companie să funcționeze eficient, poate fi atras și stabilizat doar dacă i se oferă un salariu pe măsură. Piața forței de muncă manageriale este cea care dictează, într-o proporție de circa 50%, "prețul" directorilor. Restul depinde, însă, de politica fiecărei companii, care trebuie să stabilească cea mai bună legătură dintre remunerație și performanță.
Mulți dintre europeni sunt de acord că directorii trebuie să fie plătiți la un nivel excepțional, dar numai dacă și performanțele lor sunt extraordinare, iar acțio-narii obțin profit din investiția lor. În schimb, există numeroase critici pentru sistemul compensațiilor de care beneficiază managerii neperformanți, în clipa când sunt concediați.
Fraude corporatiste
Un alt subiect de discuție în cazul directorilor executivi îl reprezintă conflictele de interese – o problemă asupra căreia acționarii nu sunt informați. Remunerarea executivului apare ca o notă comună a multor scandaluri legate de fraudele corporatiste, care au avut loc la sfârșitul secolului trecut și începutul celui nou. Astfel, în "afacerea Parmalat", fondurile corporative au fost transferate la membrii familiei șefului executivului și utilizate ca bani de buzunar. În "scandalul Vivendi"
s-a vorbit despre existența unei compensații de concediere de 21 milioane euro, care a condus la crimă. Compania "Skandia" a raportat că a avut de plătit prime de 79 milioane euro către directori, care nu fuseseră aprobate de consiliul de ad-ministrație și nici aduse la cunoștința pieței. Scandalurile au relevat că o serie de persoane au fost recompensate fără transparență și control, în ciuda costurilor deosebit de ridicate pentru companii și acționari.
Schimbare cu frână
Comisia Europeană consideră că sistemul de remunerare trebuie să fie transparent și sub control adecvat. Întotdeauna, transparența și controlul au atras încrederea investitorilor, contribuind la eficiența afacerilor și stabilitatea pieții. În acest sens, ea a adoptat, în 2004, Recomandarea privind remunerarea directorilor. Aceasta promovează standarde înalte de transparență privind plata directorilor și recoman-dă o mai mare implicare a acționarilor în deciziile privind remunerarea. Recent, Comisia Europeană a evaluat stadiul aplicării recomandării. Ea a constatat că un număr mare de state membre au adoptat măsuri care asigură ceva mai multă transparența privind remunerarea personalului de conducere executivă. Totuși, prea puține dintre ele au fost de acord să le solicite acționarilor să voteze criteriile de remunerare a consiliului de administrație și a bordului director. Pe de altă parte, unele state au recomandat și chiar le-au impus să aprobe o schemă de stimulare a directorilor, pe bază de acțiuni.
Comisia Europeană este preocupată de retribuțiile directorilor executivi din companiile listate pe piața de capital. Nu o interesează nivelul salariilor, ci transparența lor. Ea consideră că acționarii trebuie să fie informați și să aibă un cuvânt de spus în această privință.
Prețul managerilor
Există o întreagă teorie privind salarizarea managerilor. În esență, se pornește de la ideea că un director bun, care poate face o companie să funcționeze eficient, poate fi atras și stabilizat doar dacă i se oferă un salariu pe măsură. Piața forței de muncă manageriale este cea care dictează, într-o proporție de circa 50%, "prețul" directorilor. Restul depinde, însă, de politica fiecărei companii, care trebuie să stabilească cea mai bună legătură dintre remunerație și performanță.
Mulți dintre europeni sunt de acord că directorii trebuie să fie plătiți la un nivel excepțional, dar numai dacă și performanțele lor sunt extraordinare, iar acțio-narii obțin profit din investiția lor. În schimb, există numeroase critici pentru sistemul compensațiilor de care beneficiază managerii neperformanți, în clipa când sunt concediați.
Fraude corporatiste
Un alt subiect de discuție în cazul directorilor executivi îl reprezintă conflictele de interese – o problemă asupra căreia acționarii nu sunt informați. Remunerarea executivului apare ca o notă comună a multor scandaluri legate de fraudele corporatiste, care au avut loc la sfârșitul secolului trecut și începutul celui nou. Astfel, în "afacerea Parmalat", fondurile corporative au fost transferate la membrii familiei șefului executivului și utilizate ca bani de buzunar. În "scandalul Vivendi"
s-a vorbit despre existența unei compensații de concediere de 21 milioane euro, care a condus la crimă. Compania "Skandia" a raportat că a avut de plătit prime de 79 milioane euro către directori, care nu fuseseră aprobate de consiliul de ad-ministrație și nici aduse la cunoștința pieței. Scandalurile au relevat că o serie de persoane au fost recompensate fără transparență și control, în ciuda costurilor deosebit de ridicate pentru companii și acționari.
Schimbare cu frână
Comisia Europeană consideră că sistemul de remunerare trebuie să fie transparent și sub control adecvat. Întotdeauna, transparența și controlul au atras încrederea investitorilor, contribuind la eficiența afacerilor și stabilitatea pieții. În acest sens, ea a adoptat, în 2004, Recomandarea privind remunerarea directorilor. Aceasta promovează standarde înalte de transparență privind plata directorilor și recoman-dă o mai mare implicare a acționarilor în deciziile privind remunerarea. Recent, Comisia Europeană a evaluat stadiul aplicării recomandării. Ea a constatat că un număr mare de state membre au adoptat măsuri care asigură ceva mai multă transparența privind remunerarea personalului de conducere executivă. Totuși, prea puține dintre ele au fost de acord să le solicite acționarilor să voteze criteriile de remunerare a consiliului de administrație și a bordului director. Pe de altă parte, unele state au recomandat și chiar le-au impus să aprobe o schemă de stimulare a directorilor, pe bază de acțiuni.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!