Jaful de la Bancorex - „bijuteria financiară” a corupției naționale

Instituțiile statului au demonstrat că nu sunt interesate de clarificarea afacerii. De altfel, lista debitorilor Bancorex a fost făcută publică datorită interpelării din 6 noiembrie 2006, venită din partea senatorului Marius Marinescu. Abia în urma acestei acțiuni politice, a fost deconspirată „Situația debitorilor preluați de la Banca Română de Comerț Exterior Bancorex SA ce figurează la data de 2 octombrie 2006 cu obligații de plată către AVAS.“

Lista cuprindea 690 de debitori preluați de la Bancorex. Cea mai mare datorie - 57.946.016,80 USD - figura în dreptul companiei Sanca Impex SA București, iar cea mai mică, de numai 17,82 USD, avea drept titular firma ATI SERV SRL Sfântul Gheorghe.

Semnificativ este faptul că 13,77% dintre datornici, respectiv 95 de firme, cu un debit total de peste 160,86 milioane dolari, erau din municipiul și județul Constanța. Această pondere ridicată demonstra rolul jucat de constănțeni în afacere.

Mult mai interesantă era structura debitorilor. Mai mult de o treime (cu datoriile cele mai mari) erau firme de shipping. Din aceasta decurge o concluzie de netăgăduit: prăbușirea „Bancorex“ a mers mână în mână cu falimentul flotei naționale. De fapt, printre principalii datornici se numără cele două companii de navigație ale statului CNM Navrom SA și CNM Romline SA, aflate în lichidare, precum și o constelație de societăți private, care au preluat navele în bare-boat.

Sute de datornici dispăruți

Ultima actualizare a situației datează din data de 12 ianuarie 2009, ceea ce lasă să se înțeleagă că, de atunci și până astăzi, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), fostă AVAS, fostă FPS nu a mai recuperat nimic. Lista cuprinde 647 de firme, 98 dintre ele, cu o datorie totală de peste 173,454 milioane de dolari, fiind din județul Constanța.

Cele mai multe dintre firmele datornice au dispărut: fie au dat faliment, fie au fost închise voluntar. Iată, Sanca Impex SA București (cu o datorie de 57.946.016,81 dolari), ULCO SA București (57.940.399,61 dolari), Azochim SA București (31.353.579,88 dolari), Draman SRL Constanța (27.379.498,07 dolari), Terra SA București (24.033.192,62 dolari), Comtim SA Timișoara (24.028.505,70dolari) și alte câteva sute de datornici nu mai există. Au dispărut din registrul comerțului și din evidențele Fiscului.

„Navrom” - ultimul mohican

Printre puținii datornici rămași în viață se numără – surpriză! – celebra Companie de Navigație Maritimă „Navrom” SA din Constanța. Aceasta figurează în lista publicată pe site-ul AAAS cu o datorie de 22.640.456,58 dolari.

Potrivit Ministerului Finanțelor, ultima declarație fiscală a fost depusă de Navrom pe data de 30 aprilie 2020. Din datele ultimului bilanț financiar-contabil publicat reiese că, în anul 2017, cu un singur angajat, compania a înregistrat venituri totale de 221 de lei, dar a cheltuit 232.554 de lei. La finalul anului a raportat o pierdere de 232.554 de lei, datorii de 188.402.795 de lei (echivalentul a 46.490.511 de dolari la acea dată) și creanțe de 814.148 de lei (200.900 de dolari). Având în vedere că nu mai are nimic în patrimoniu (capital și active) și că produce în continuare pierderi, este o adevărată minune că „Navrom” a rămas în viață. Cât despre achitarea datoriei către AAAS nici nu mai poate fi vorba.

Statul a închis ochii

Stimați cititori, statul român a tratat cu indiferență afacerea Bancorex, demonstrând că nu este interesat să își recupereze banii pierduți. Chiar dacă cele mai multe firme debitoare au dat faliment, acționarii și asociații lor sunt în viață. Mulți și-au construit vile pe banii statului și au deschis alte afaceri. De ce nu au fost trași la răspundere?

Fiscul îi urmărește până în pânzele albe pe contribuabilii care au datorii de câțiva lei la bugetele statului. Îi rupe cu dobânzi și penalizări. Antifrauda Fiscală îi frige până și pe agenții economici care nu fac evaziune fiscală, dar sunt prinși cu un minus de 10 lei în gestiune. De ce nu a manifestat statul aceeași intransigență și în cazul celor ce au devalizat Bancorex-ul?