Industria turistică, în declin! Antreprenorii s-au săturat de vorbe, vor fapte!

„Am avut discuţii şi iar discuţii şi am crezut că am găsit înţelegere la premierul Orban dar, din păcate, nu s-a ţinut de cuvânt. Vrem ca statul să ne fie partener, nu doar să fim buni de plata taxelor şi impozitelor. Cerem să fim ajutaţi din banii noştri, să primim 5% din taxele şi impozitele plătite în ultimii zece ani pentru a putea continua. Cred că acest mod de abordare a sectorului economic este total greşit”, a adăugat preşedintele FPTR. De aceeaşi părere este şi Daniel Mischie, preşedintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA), care a declarat că s-au împlinit 323 de zile de când Horeca este restricţionată să funcţioneze. Şi pentru că a fost restricţionată să funcţioneze, banii promişi de Guvern prin Legea 224/2020 sunt de fapt o despăgubire şi nu un sprijin financiar cum greşit se spune, a precizat preşedintele HORA. Şi el este nemulţumit de lipsa de fair play şi a fostului premier Orban şi a actualului prim-ministru Cîţu, care s-au arătat binevoitori, dar nu au concretizat nimic. „Facem un apel, ca fondurile care au fost aprobate prin Legea 224, respectiv 20% din cifra de afaceri, reprezentând 500 de milioane de euro pentru toată industria din turism, să fie repartizate în bugetul pe acest an, în aşa fel încât industria să beneficieze de ele, ulterior putând fi recuperate din fonduri europene din PNRR. Dar dacă ele vor veni la vară va fi prea târziu”, a subliniat Daniel Mischie.

Ramura cu cel mai mare capital românesc nu este sprijinită

Preşedintele ANAT, Dumitru Luca este de părere că infuzia rapidă de capital ar putea salva ce se mai poate. Iar turismul de incoming ar putea fi gura de oxigen care ar repara ce s-a stricat. „Incoming este un export de servicii, deci ar trebui să beneficieze de facilităţi ca celelalte exporturi. Turismul are nevoie de măsuri concrete şi decizii rapide pentru a putea să-și revină”, a spus preşedintele ANAT. Lipsa sprijinului din partea statului ar putea să însemne sfârşitul pentru multe afaceri în acest domeniu. Din totalul de 40 de mii de unităţi de turism care funcţionează în ţară, probabil că nu vor mai redeschide 15 mii, dacă ajutorul întârzie să apară. O altă problemă ridicată este cea a pierderii forţei de muncă. Mulţi angajaţi au ales un alt domeniu de activitate, iar alţii au plecat din ţară.

„Banii la buget provin din zona privată, practic un angajat din mediul privat susţine trei persoane, şi mă refer la un copil, un pensionar şi un bugetar. Un şofer la privat are 2.400 de lei salariu ca să poată să ia un şofer de la privat 5.000 de lei. Cum e posibil aşa ceva?”, a menţionat Murad. Printre cerinţele ridicate de reprezentanţii FPTR se numără transparenţa, intervenţia imediată pentru sprijin, amânarea ratelor până la 18 luni şi nu pentru 9 luni cum este acum. Dacă cerinţele lor nu vor fi rezolvate, nu există decât două posibilităţi: ori să respecte legea, ori să intre în faliment.