Incredibil, 28 de miniștri ai transporturilor n-au fost în stare să-i dea României o strategie navală!

2100
1

Articole de la același autor

În zilele noastre, nimeni nu știe ce are de gând să facă statul român pentru dezvoltarea porturilor maritime și fluviale, a căilor de navigație interioară, pentru susținerea operatorilor portuari și a șantierelor navale, pentru reînființarea flotei maritime comerciale sub pavilion românesc, pentru modernizarea flotei fluviale private și a navelor tehnice, pentru digitalizarea porturilor românești și trecerea la energia verde în sectorul naval.



Au încercat să ne aburească


Pare surprinzător, dar de 31 de ani, țara noastră nu are o strategie privind sectorul naval. De vină sunt toți cei 28 de miniștri care s-au perindat la cârma transporturilor românești în această lungă perioadă de timp.

În iunie 2021, când i-am cerut Ministerului Transporturilor lămuriri, mi s-a răspuns că se lucrează la o strategie navală. Iată, au trecut două luni de atunci și din „laboratoarele de concepție” ale instituției n-a ieșit niciun produs.

De altfel, am mari îndoieli că Ministerul Transporturilor ar avea în lucru o strategie navală, la această oră. De ce? Întrucât un document de o asemenea importanță ar trebui să fie rodul colaborării cu profesioniștii din domeniul naval, cu cei ce au cunoștințele și experiența necesară, care cunosc nevoile și posibilitățile acestor industrii, provocările cărora trebuie să le facă față și direcțiile de evoluție.

O strategie adevărată, realistă, modernă, a cărei menire este să ghideze atât politicile și investițiile guvernamentale, cât și cele private, nu are cum să se nască din pixul unor birocrați ignoranți. Și, după câte cunosc, actorii unei astfel de strategii – administrațiile portuare, patronatele din industria portuară și din construcțiile de nave, organizațiile reprezentative ale navigatorilor și lucrătorilor portuari - nu au fost invitați să pună umărul la proiectarea ei.

PNRR confirmă bănuielile

Bănuielile mele au fost confirmate de faptul că în Programul Național de Redresare și Reziliență al României – recent aprobat de Comisia Europeană - se vorbește despre elaborarea și aprobarea unei asemenea strategii abia de acum încolo.

Potrivit PNRR, viitoarea strategie privind transportul naval va include (citez):

- analiza situației actuale a căilor navigabile românești (atât căile

navigabile interioare, cât și căile maritime) și a porturilor românești în ceea ce privește infrastructura;

- analiza proiectelor din sectorul naval românesc;

- analiza tendințelor viitoare și a scenariilor pentru 2027, 2030, 2035 și 2050. Analiza se va concentra asupra modalităților de îmbunătățire a performanței de mediu a navelor și a porturilor, ținând seama de cerințele aplicabile la nivelul UE, cum ar fi Directiva 2014/94/UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi. Deși ar trebui să acorde importanță furnizării de combustibili ecologici pentru nave (în special prin alimentarea cu energie electrică de la mal), strategia ar trebui să aibă în vedere măsuri de ecologizare a tuturor operațiunilor portuare (emisii, zgomot, poluare). Pentru a promova navigabilitatea Dunării într-un mod durabil, este necesară o abordare care să combine infrastructura durabilă.

Totodată, se prevede elaborarea și aprobarea unui „ghid de prioritizare a investițiilor în domeniul naval”.


Tot din PNRR aflăm că Guvernul României s-a angajat să elaboreze abia de acum încolo strategia privind transportul naval, pentru a putea fi adoptată în cel de-al doilea trimestru al anului 2023. Aceasta amânare, de loc surprinzătoare, confirmă faptul că Ministerul Transporturilor nu are nici la această oră o strategie navală.

Propunerile industriei navale au fost ignorate

Trebuie remarcat faptul că din proiectul viitoarei strategii este omisă industria navală, un sector economic care asigură aproximativ 20.000 de locuri de muncă, iar cifra de afaceri realizată de șantierele navale reprezintă 1% din produsul intern brut.

În cursul procesului de elaborate a Planului Național de Redresare și Reziliență, ANCONAV i-a transmis Ministerului Transporturilor următoarele propuneri, pentru a le include în document:

- Promovarea unor facilități pentru transportul maritimo-fluvial, care să stimuleze comenzile de nave noi, retehnologizarea navelor existente și să reducă la minimum impactul transportului naval asupra mediului;

- Implementarea unei scheme de reînnoire a navelor aflate sub pavilion românesc, care să promoveze decarbonizarea și digitalizarea sectorului maritim;

- Înființarea unei companii naționale de transport maritim (după modelul fostei Navrom Constanța);

- Implementarea unor programe suport pentru forța de muncă din domeniul naval, pentru dezvoltarea competențelor digitale și atragerea de noi resurse umane în acest domeniu strategic.

Cum era de așteptat, birocrații Ministerului Transporturilor au ignorat propunerile ANCONAV.

Trei decenii de declin

Stimați cititori, timp de 31 de ani, guvernele care s-au perindat la cârma țării n-au făcut nimic pentru susținerea sectorului naval, dimpotrivă! Companiile de navigație Navrom, Petromin și Romline au fost falimentate, iar flota națională a fost distrusă. Șantierele navale ar fi avut aceeași soartă, dacă n-ar fi fost privatizate la timp.

Rămași fără locuri de muncă în propria țară, navigatorii români sunt nevoiți, de peste 20 de ani, să muncească în flotele altor state, iar sistemul de învățământ superior marinăresc să pregătească forță de muncă pentru piața externă.

De-a lungul anilor, cotidianul „Cuget Liber”, Sindicatul Liber al Navigatorilor, Liga Navală Română, o serie de reprezentanți ai comunității maritime au solicitat reînființarea pavilionului maritim internațional al României, pentru a atrage nave și companii de navigație, locuri de muncă pentru navigatori și cadeți, pentru a stimula cu comenzi de reparații și construcții noi industria navală națională și a atrage venituri la bugetele statului. Eforturile concertate au dus la înființarea unei comisii de lucru la nivelul Ministerului Transporturilor, care, în scurta perioadă de viață, a reușit să facă o serie de pași importanți. Din păcate, începând din anul 2020 nu s-a mai auzit de ea.

Ca urmare a stării critice în care se află infrastructura rutieră și feroviară a României, portul Constanța este practic deconectat pe uscat de Europa Centrală și de Est. Iar din această cauză a pierdut numeroase fluxuri de mărfuri în favoarea altor porturi europene. 



Comentează știrea

poppey marinarul
13 octombrie 2021
aiureli , bazaconii...etc.

Nu mai puneti botul la ce debiteaza ,papagalul ala habarnist de Florin Marian Spataru de la ANCONAV. Slugoiul olandezilor de la Damen. Statul roman nu a reusit sa salveze CFR-ul (de exemplu ) , si voi vreti sa salveze industria navala ??Pentru ce s-au dat aproape moca ,principalele santiere navale la firme straine ...pentru ca acum sa vina tot guvernul roman sa le faca rentabile ??? Managerii aia incompetenti si habarnisti care conduc Santierul Naval Constanta , sa caute sa faca rost de contracte pentru constructii de nave noi , cum fac santierele turcesti din apropiere (de exemplu). Astea sunt produse cu plusvaloare mare , si de unde poti mari apoi salariile la oameni. Nu poti supravetui la nesfarsit doar din reparatii (cu toate ca pentru putorile de directori este mai comod asa ). Nu mai aveti oameni in santiere , pentru ca v-ati batut joc de ei (azi ii angajati maine ii aruncati afara , cum face Damenul , Icepronavul..) , sau le dati niste salarii de cacao. INAINTE DE A CERE CU MANA INTINSA DE LA GUVERN , VEDETI PROSTIILE PE CARE LE FACETI VOI , CEI CE CONDUCETI SANTIERELE NAVALE !!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.105 secunde