Începe calvarul declarațiilor fiscale

Agenții economici vor avea costuri suplimentare la declararea profitului. Pentru agenții economici, calvarul începutului de an este stabilirea rezultatului fiscal al anului precedent și întocmirea raportărilor financiar - contabile.  De la 1 ianuarie 2014, declarațiile anuale privind impozitul pe profit (formularul 101) ar trebui să fie certificate de consultanți fiscali independenți. Măsura a fost luată în 2008, dar aplicarea ei a fost amânată până acum. Agenții economici vor trebui să plătească pentru acest serviciu, care nu este în interesul lor, ci al statului. Fiscul a introdus respectiva verigă de verificare a declarațiilor fiscale cu intenția de a reduce evaziunea fiscală. Prin această măsură (care nu este singura de acest fel), statul a generat un sistem de verificare paralel cu cel efectuat de structurile Agenției Naționale de Administrare Fiscală, ambele susținute din banii contribuabililor. Noua constrângere nu va aduce mai multe venituri la bugetul statului, dimpotrivă va avea ca efect creșterea cheltuielilor, diminuarea profitului agenților economici și a bazei de impozitare. În continuare, firmele fantomă, marii evazioniști, cei ce nu își contabilizează veniturile și cei ce nu depun declarații fiscale își vor vedea nestingheriți de treabă. Dacă ar fi vorba numai de de-clarația 101, ar fi bine. Grație unui Cod fiscal stufos și al unei Legi a contabilității încărcate și greoaie, în primele trei luni ale anului, agenții economici vor fi ocupați până peste cap cu multe ase-menea raportări. Că au sau nu mari probleme cu asigurarea pieții de desfacere, cu finanțarea, cu investițiile, cu aprovizionarea și cu forța de muncă, ocupația lor de căpătâi va fi "producția" în serie de declarații fiscale. Completarea acestor formulare e o muncă tot mai dificilă. Presupune existența unor compartimente întregi de specialiști cu studii superioare de specialitate, cursuri postuniversitare, de perfecționare, chiar și doctorate. De multe ori, nici acestea nu sunt suficiente. Când te aștepți mai puțin, dai peste o problemă de enigmistică în Codul fiscal, pe care armatele de experți financiari, experți contabili și serviciile de consultanță ale Fiscului nu reușesc să o rezolve. "Cum dracu’ se interpretează prevederea asta?" - se întreabă, scărpinându-se în cap, specialiștii ANAF și, recunoscându-și neputința, solicită ajutorul experților Ministerului Finanțelor Publice, cei ce au proiectat legea. Nici aceștia nu știu. Încearcă să își amintească ce au avut în cap la momentul concepției; caută prin notițe. În cele din urmă, trimit o precizare în teritoriu, cu soluția la problema de enigmistică fiscală. Existența atâtor categorii de specialiști în descâlcirea prevederilor normative, în completarea și ve-rificarea raportărilor fiscale este consecința unui sistem fiscal extrem de complicat, absurd de greoi, de stufos, excesiv de birocratizat. Dacă ar fi simplificat, toată această armată de experți nu și-ar mai avea rostul. Poate că acesta este adevăratul motiv pentru care toate reformele fiscale nu și-au atins scopul declarat. Faptele demonstrează că adevăratul lor scop a fost acela de a conserva și a complica și mai mult sistemul. După cum am arătat și cu alt prilej, una dintre prejudecățile ce stau la baza sistemului fiscal românesc (dar nu numai a lui) este că activitatea de contabilitate din cadrul societăților comerciale se organizează în interesul statului. Este total greșit. Contabilitatea trebuie să servească, în primul rând, agentului economic. Ea este instrumentul care îl ajută în buna gestionare a afacerii, în atingerea scopului: vânzarea produselor sau serviciilor pe piață și obținerea unui profit cât mai mare. Satisfacerea intereselor statului este subsidiară. Taxele și impozitele nu pot fi achitate dacă agentul economic nu își îndeplinește scopul. Statul a deturnat contabilitatea firmelor de la rolul său fundamental, aservindu-și-o. A obligat-o să se complice, să se birocratizeze, să devină un scrib care ține evidența zecilor de taxe, impozite, contribuții și tarife percepute de stat. Sistemul contabil actual este extrem de greoi și foarte costisitor. La nivel național, sute de mii de contabili și economiști sunt mobilizați pentru a plimba datele financiar-contabile prin circa 400 de conturi, pentru a produce, lună de lună, mii de tone de evidențe, rapoarte, note de justificare, declarații, borderouri, balanțe. E o producție care nu hrănește pe nimeni, și nu ține de cald nimănui. E o risipă imensă de resurse materiale și umane, pe care în ultimă instanță o suportă consumatorul final.