În războiul remorcajului și pilotajului maritim, se trage cu toate armele, din toate pozițiile

Joi, 28 Iulie 2016, 19:58
3202
Pilotajul și remorcajul românesc au trecut, de-a lungul anilor, prin mai multe moduri de organizare: monopol de stat până în 1992, concurență sălbatică până în 2000, concesionare (doar în cazul pilotajului) până în 2010 și, din nou, concurență sălbatică (fără ca jucătorilor de pe piață să li se impună respectarea unor criterii de siguranță a navigației, în fapt prostituarea prestatorilor de servicii de siguranță) din august 2010 până la 1 august 2012. 


Fiecare dintre aceste soluții a stârnit, la timpul ei, critici din partea jucătorilor din piață: companii de pilotaj, de remorcaj și firme de agenturare. De fiecare dată, Ministerul Transporturilor a plecat urechea ba la unii, ba la alții, nereușind să rămână imparțial. 


Concurența sălbatică a provocat grave probleme financiare operatorilor de pilotaj și remorcaj, punând în pericol siguranța navigației în porturile maritime. Există numeroase exemple în acest sens, atât pe plan internațional, cât și în portul Constanța.
 
Haosul din porturile maritime românești era cultivat chiar de autorități, care făceau derogări de la actele normative în vigoare, punând în pericol siguranța navigației, aspect analizat și probat cu documente oficiale, în serialul "Scandal în remorcajul din portul Constanța", publicat în noiembrie - decembrie 2009, în ziarul "Cuget Liber". 


În august 2012, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța a operat o schimbare radicală în organizarea serviciilor de siguranță a navigației. Conform prevederilor OG nr. 22/1999 repu-blicată, a Ordinului ministrului transporturilor nr. 1.008 din 12 iunie 2012 și a celui cu nr. 764/2010, cele două tipuri de servicii sunt asigurate de CNAPMC, prin intermediul unor operatori specializați și autorizați, care trebuie să îndeplinească anumite criterii privind dotarea tehnică, personalul de specialitate și investițiile, stabilite în baza unui studiu. 


Noua organizare a serviciilor publice de siguranța navigației n-a fost pe placul unor agenți economici portuari, care au atacat-o pe trei fronturi: pe cale normativă, în Justiție și la Consiliul Concurenței.


Persoane interesate au reușit să obțină, în 2014, emiterea a două ordine de ministru, celebrele nr. 547 și 548, referitoare la autorizarea operatorilor economici care desfășoară servicii de pilotaj, respectiv de remorcaj. Cele două acte normative, aflate în contradicție totală cu legea (OG 22/1999 și cu celelalte ordine de ministru în materie) au creat o mare confuzie. Ele scot administrațiile portuare din ecuația serviciilor de siguranță a navigației, înlocuindu-le cu Autoritatea Navală Română, și înlătură toate standardele impuse firmelor de pilotaj și remorcaj. Motivația respectivelor ordine de ministru este străvezie și cred că DNA ar fi trebuit să ancheteze "miracolul" apariției lor. Dar mai grav mi se pare faptul că ele reprezintă un atentat la siguranța navigației în porturile maritime românești și sunt consternat că Ministerul Transporturilor nu le-a retras până acum. Dar dacă acesta nu o va face de bună voie, cu siguranță îl va obliga Justiția, întrucât cele două acte normative au fost atacate în instanță. 


Să mergem mai departe. Prin sentința civilă nr. 1001 din 24 iunie 2015, Tribunalul Constanța a respins acțiunea firmei Midia Marine Terminal împotriva CNAPMC. Hotărârea a fost atacată la Curtea de Apel Timișoara, care la data de 24 mai 2016 a emis Decizia civilă nr. 1690, prin care a respins recursul reclamantei Midia Marine Terminal. Instanța a constatat că CNAPMC nu a făcut decât să respecte legea, respectiv ordinele de ministru nr. 1.008/ 2012 și nr. 764/2010, exercitându-și drepturile și obligațiile în conformitate cu acestea.


Curtea a constatat că "punctele de vedere exprimate de Consiliul Concurenței cu privire la proiectele de acte normative din anul 2014, aspecte invocate de către reclamanta recurentă, nu prezintă relevanță în cauză, câtă vreme Hotărârea nr. 14/16.07.2012 (prin care CNAPMC a organizat serviciile de pilotaj și remorcaj - n.n.) este anterioară acestor puncte de vedere, iar valoarea punctelor de vedere exprimate de către instituția anterior menționată reprezintă exclusiv o opinie, fără forță juridică obligatorie. Astfel fiind, Curtea constată că, în mod corect, prima instanță a constatat că dreptul autorității portuare de a stabili criterii minime (pentru efectuarea serviciilor de remorcaj și pi- lotaj - n.n.) este reglementat în mod expres de către Ministerul Transporturilor, prin ordinele enunțate anterior, iar criteriile stabilite prin hotărârea a cărei anulare se solicită nu sunt exorbitante, fiind impuse pentru derularea în bune condiții a ser-viciului de siguranță."


În decembrie 2012, Consiliul Con-curenței a declanșat o investigație pe piața serviciilor de pilotaj și remorcaj de manevră din porturile Constanța, Midia și Mangalia, ca urmare a plângerilor depuse de câteva firme portuare. Raportul a fost finalizat și transmis, la mijlocul lunii iunie 2016, celor vizați. Investigația avea în vedere, pe de o parte, un posibil abuz de poziție dominantă al CNAPMC, prin impunerea criteriilor de acces pe piețele serviciilor de pilotaj și remorcaj, iar pe de altă parte, posibile înțelegeri între anumite companii de remorcaj, respectiv de pilotaj, care ar fi afectat competiția de pe piață.


Concluziile raportului, bazate pe o serie de date și interpretări incorecte, vin în contradicție totală cu deciziile Tribunalului Constanța și Curții de Apel Timișoara. 


Se pune întrebarea: cum va proceda, în continuare, Consiliul Concurenței? Va ignora hotărârile Justiției, care a constatat că CNAPMC a respectat legea? Îi va acuza pe agenții economici vizați de raportul ei și îi va amenda drastic, obligându-i să apeleze la aceeași Justiție care le-a dat anterior dreptate?


Poziția Consiliului Concurenței pleacă de la o mare confuzie: instituția tratează serviciile publice de siguranță a navigației la fel cu celelalte serviici de piață, neînțelegând nici specificul lor, nici importanța lor pentru securitatea națională, pentru economia țării și a Europei, pentru mediu și bunăstarea națiunii. 


Pagina a fost generata in 0.2796 secunde