Guvernul Ciucă vrea să repare în doar 15 ani infrastructura feroviară distrusă în trei decenii

Principala cauză a declinului o reprezintă gradul înalt de degradare a infrastructurii feroviare, ca urmare a volumului scăzut al lucrărilor de reparații, întreținere și modernizare. În prezent, numărul restricțiilor de viteză din motive de siguranță a circulației este atât de mare încât trenurile de marfă se tem să meargă cu mai mult de 15 kilometri pe oră.

În ciuda problemelor grave cu care se confruntă, transportul feroviar a fost subfinanțat în mod sistematic de către statul român. Fondurile alocate în perioada 2012 - 2020 au acoperit doar 60,21% din necesarul de finanțare a lucrărilor de întreținere curentă, numai 17,55% necesarul pentru lucrările de reparații și doar 2,99% din cel pentru lucrările de reînnoire, precizează Ministerul Transporturilor.

Consecința firească a finanțării necorespunzătoare a transportului feroviar este scăderea dramatică a competitivității sale în raport cu cel rutier. Iar odată cu migrarea masivă a clienților de pe calea ferată pe autostrăzi și șosele au crescut masiv pierderile din economia națională.

Calculele efectuate pe baza rezultatelor unui studiu internațional arată că transferul către calea ferată a fiecărei cote de 10% din traficul rutier derulat în România ar genera, la nivel național, economii anuale de peste două miliarde de euro. Având în vedere că infrastructura feroviară are o capacitate de transport care ar putea permite preluarea a cel puțin 30% din traficul rutier actual, rezultă că subfinanțarea infrastructurii feroviare generează la nivelul economiei naționale pierderi anuale de peste șase miliarde de euro.

În plus, promovarea artificială și excesivă a transportului rutier contribuie inclusiv la menținerea unui nivel ridicat de dependență al economiei naționale față de produsele petroliere, ceea ce creează o vulnerabilitate semnificativă din perspectiva siguranței energetice. În România, nivelul de dependență față de petrol în sectorul transporturilor este de peste 97% , depășind media europeană.

Prin Programul național de redresare și reziliență (PNRR), România și-a asumat obligația de a reforma transportul feroviar astfel încât, până în anul 2026, numărul de călători de pe calea ferată să crească cu 25% față de anul 2021, iar traficul feroviar de marfă cu cel puțin 25% față de 2020.

Cum va reuși Cabinetul Ciucă să atingă aceste obiective ambițioase? Răspunsul este dat de „Planul de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare și transferul modal către calea ferată al fluxurilor de transport de călători și marfă”, document ce urmează a fi aprobat printr-o hotărâre de guvern.

Principala prioritate strategică a planului de acțiune constă în implementarea unui program de recuperare a restanțelor privind reînnoirea infrastructurii feroviare. Se propune ca, într-un interval de 15 ani, infrastructura feroviară să fie readusă la parametrii de performanță proiectați inițial. În decurs de 15 ani, ar urma să fie executate lucrări de reînnoire a 8.245 km de cale ferată, investiția fiind estimată la 6.125,4 milioane de euro.

Ca urmare a implementării acestui program, vitezele maxime admise pe magistralele feroviare ar urma să crească, în medie, cu cel puțin 24%. De asemenea, este de așteptat ca vitezele comerciale efective ale trenurilor pe magistralele feroviare să crească cu cel puțin în aceeași măsură. Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare a fost concepută astfel încât, în ipoteza asigurării finanțării din fonduri publice la nivelul necesităților, să fie stopată degradarea infrastructurii și, în circa 20 de ani, să se recupereze deficitul actual de performanță al infrastructurii feroviare.

Pentru transportul de călători sunt prevăzute următoarele obiective:

- creșterea numărului de călători cu 17,427 milioane de persoane (numărul de călători transportați pe calea ferată în 2019 a fost de 69,708 de milioane);

- creșterea parcursului total al călătorilor pe calea ferată cu 1.427 de milioane de călători-km, în condițiile în care, în 2019, acesta a fost de 5.906 de milioane de călători-km.

Spre comparație, în 2019, traficul rutier public a înregistrat: 355,556 de milioane de călători și 20.553 de milioane de călători-km.

În cazul traficului feroviar de marfă, obiectivele asumate prin PNRR sunt următoarele:

- creșterea volumului de mărfuri transportate pe calea ferată cu 12,418 milioane de tone, în condițiile în care în 2020 au fost transportate 49,671 de milioane de tone;

- creșterea parcursului total al mărfurilor pe calea ferată cu 3.078 de milioane de tone-km, în condițiile în care parcursul total al mărfurilor pe calea ferată realizat în 2020 a fost de 12.291 milioane de tone-km.

Traficul rutier din anul 2020 a cuprins 266,523 de milioane tone de mărfuri și 55.026 de milioane de tone-km.

În privința materialului rulant, sunt avute în vedere următoarele investiții:

- achiziția a 20 de rame electrice pentru trenuri de lung parcurs (RE-IR-Electric Interregio, cu șase unități);

- achiziția a 12 rame electrice cu hidrogen pentru trenuri de scurt și mediu parcurs (H-EMU, cu 3+1 unități);

- achiziția a 16 locomotive electrice noi cu patru osii, cu sistem ERTMS, capabile de viteză 160 km/oră și tractare de trenuri de până la 16 vagoane.

- modernizarea a 55 de locomotive electrice existente în parcul operatorilor feroviari, capabile de viteză 160 km/oră și tractare de trenuri de până la 16 vagoane;

- modernizarea și conversia a 20 de locomotive de manevră existente în parcul operatorilor feroviari de la diesel la electric și plug-in;

- modernizarea a 139 de vagoane existente în parcul operatorilor feroviari, dintre care: 30 de vagoane de dormit, cușete, vagoane restaurant și bistro, 109 de vagoane de clasă pentru toate categoriile de tren.