Guvernul Cîțu bagă spaima în bugetari. Umblă la salarii și amputează sporurile nejustificate

2184

Articole de la același autor

Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2021 ar fi trebuit să ajungă în Parlament pe data de 2 februarie, conform promisiunii făcute de premierul Florin Cîțu. Nu s-a întâmplat așa. Motivul: construcția viitorului buget se dovedește a fi mult mai complicată decât s-a crezut inițial.

Pentru încadrarea în ținta de deficit bugetar de 7%, convenită cu Comisia Europeană, Guvernul României se vede obligat să intre cu drujba în cheltuieli, să taie cât mai adânc. De unde anume? Pentru aflarea răspunsului la această întrebare au fost făcute mai multe analize.

Sporuri date după ureche

S-a descoperit că în privința sporurilor salariale este un adevărat haos, că legislația este, pur și simplu, ignorată. „Sporurile sunt date după ureche”, a afirmat premierul, exemplificând cu „sporul pentru condiții vătămătoare”. De el beneficiază angajații unor instituții de stat pentru simplul fapt că trebuie să scrie pe calculator.

Este clar pentru oricine că acest spor salarial nu are niciun temei științific. El a fost inventat și legalizat cu scopul de a frauda banul public.

În articolul „Marea are pește, dar cine să-l prindă? Statul nu îi ajută cu nimic pe pescari!”, publicat în ediția din 29 ianuarie 2021 a ziarului „Cuget Liber”, arătam că o mare parte dintre cei 129 de angajați ai Agenției Naționale pentru Pescuit si Acvacultură primesc sporuri de condiții vătămătoare, care variază între 256 lei și 2.098 lei. Cel mai mare spor este acordat președintelui Agenției. Probabil el este cel mai vătămat de activitatea într-o instituție de stat.

Premierul promite că: „Vor dispărea aceste sporuri! Anul acesta vom începe poate cu o limitare și de anul viitor vom reașeza lucrurile”.

Reforma sistemului salarial

În schimb, Legea salarizării unitare va fi modificată chiar din acest an, a anunțat Florin Cîțu. Principala schimbare va fi condiționarea venitului de performanță. „Vom introduce criterii de performanță. Se poate face acest lucru și putem să le dăm și sporul de performanță, dacă acesta există. Este cea mai importantă modificare pe care o vom face la legea salarizării”, spune premierul.

Ideea este excelentă, dar oare cine o va pune în practică? Cine vor fi cei ce vor stabili criteriile de performanță din fiecare instituție de stat, pentru fiecare loc de muncă în parte? Cele mai multe dintre ele nu au servicii de organizare a muncii, care să facă studii, să fotografieze ziua de lucru a fiecărui angajat, și să stabilească norme de muncă și criterii obiective de salarizare. Dacă stabilirea acestora se va face după ureche tot de către șefii care au majorat salariile an de an, este greu de crezut că rezultatul va fi cel dorit.

Crește opoziția bugetarilor

Premierul se așteaptă ca structurile statului să se opună modificării Legii salarizării unitare. Are și o experiență de dată recentă în această privință. „Știți foarte bine că eu am încercat să reduc salariile atât la CEC, cât și la EximBank, din poziția de ministru al finanțelor. Atunci am fost blocat de acest sistem pe care încercăm să-l modificăm. Nu renunț la acea intenție, vom merge mai departe”, promite Florin Cîțu.

Cu siguranță că vor reacționa și sindicatele. Deja, în prezent, principalele confederații sindicale, BNS și Cartel Alfa, au în desfășurare campanii de protest cu numeroase revendicări salariale.

Consilii de administrație prea stufoase

Executivul le-a pus gând rău și consiliilor de administrație foarte stufoase ale instituțiilor și companiilor de stat. În prezent, cele mai multe consilii sunt alcătuite din cinci – șapte membri, ale căror servicii sunt plătite cu o indemnizaţie de 20% din leafa directorului general al unităţii.

Iată câteva exemple: consiliile de administrație ale Autorității Navale Române, Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța și companiei Oil Terminal au câte șapte membri, iar cel a Şantierului Naval „2 Mai” Mangalia este format din cinci membri,

În companiile din sectorul privat, aceste structuri de conducere au de regulă trei membri.

Bugetul se amână pe săptămâna viitoare

Construcția noului buget nu este de loc simplă. „Este un buget care începe să repare anomalii introduse în legislația din România în ultimii patru ani de zile. Vă dau doar un exemplu: cheltuielile cu salariile s-au dublat în perioada 2016 – 2020, de la 57 de miliarde de lei anual la 110 miliarde de lei. Nu cred că s-a dublat nimic, veniturile nu s-au dublat în România în ultimii patru ani de zile, economia nu a avut o dinamică dublă în ultimii patru ani, dar cheltuielile de personal s-au dublat - afirmă Florin Cîţu. Trebuie să reaşezăm prin acest buget structura economiei, să continuăm să investim, este un buget care are o sumă pentru investiţii mai mare decât anul trecut. Anul trecut a fost o sumă record, dar şi anul acesta are o sumă mai mare.”

Astfel stând lucrurile, când va fi gata bugetul? „Cred că cel mai onest este săptămâna viitoare”, a declarat premierul, cu jumătate de gură.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.1237 secunde