Guvernanții nu știu ce să mai inventeze pentru a stopa fuga românilor din țară

591
Guvernanții nu știu  ce să mai inventeze pentru  a stopa fuga românilor din țară - guvernantiinustiucesamaiinventez-1543768742.jpg

Articole de la același autor

În anul 1989, numărul salariaților din România ajunsese la 8 milioane. Cei mai mulți – 3,74 milioane – lucrau în industrie. Alți 0,7 milioane de salariați lucrau în construcții, 0,7 milioane, în transporturi, iar restul de 2,86 milioane erau cuprinși în alte activități. Existau 2,57 milioane de pensionari plus un milion de pensionari agricultori și, datorită raportului de 2,24 de salariați la un pensionar, bugetul asigurărilor sociale era excedentar.
În decurs de 29 de ani, situația s-a schimbat dramatic. Numărul salariaților s-a redus cu 30,5%, ajungând la 5.560.866 de persoane, în octombrie 2018. Pe de altă parte, s-a înregistrat o creștere cu 40,4% a armatei pensionarilor, la aceeași dată numărul lor ajungând la 5.011.000 de persoane. Ca urmare, s-a ajuns la un raport periculos de 1,11 salariați la un pensionar, bugetul asigurărilor sociale fiind deficitar din această cauză. Din acest motiv, Guvernul este nevoit să ia bani de la investiții, învățământ și sănătate pentru a achita pensiile și salariile bugetarilor. 
Politicile economice și sociale ale guvernelor care s-au perindat la cârma țării în ultimele trei decenii au generat mari crize și dezechilibre structurale în economie și demografie, piața muncii fiind cea mai grav afectată. 
Din cauza scăderii calității vieții și a pierderii speranței într-un viitor mai bun în propria țară, peste 5 milioane de români din rândul generației tinere, în special lucrători calificați, au plecat să muncească în străinătate. 
Ca urmare, economia românească se confruntă cu o criză tot mai acută de brațe de muncă, fiind nevoită să apeleze la importul de lucrători din Orientul Îndepărtat. Pentru anul 2018, Guvernul a stabilit un contingent de 7.000 de lucrători nou-admiși pe piața muncii din România. Astfel că, în primele cinci luni ale anului, numărul avizelor de angajare eliberate pentru lucrătorii permanenți proveniți din afara Uniunii Europene s-a dublat față de aceeași perioadă din 2017. Dar cu toate acestea, adâncirea crizei forței de muncă este de neoprit.
★ ★ ★
Astfel stând lucrurile, este de înțeles faptul că pe Eugen Teodorovici – ministrul Finanțelor Publice, îl năpădește creativitatea, făcându-l să uimească națiunea cu propuneri halucinante. În 2017, fiind consilier onorific al prim-ministrului Mihai Tudose, a stârnit mânia Celui de Sus, propunând impozitarea Bisericii Ortodoxe Române. Înțelegând că, de fapt, el era cel vizat, Dumnezeu a profitat de trecerea ce-o avea la guvernanți. Păcătosul a plătit cu funcția pentru îndrăzneala de a pune ordinea fiscală mai presus de cele sfinte, fiind primul martir din istoria Fiscului. 
Apoi, la începutul lunii august 2018, în calitate de ministru al Finanțelor în Guvernul Dăncilă, a lansat un atac împotriva salariului minim pe economie, susținând că acesta ar trebui să fie reglementat doar în sectorul public, iar în cel privat să aibă un rol de referință. Cel de Sus nu l-a mai altoit, dar presa și sindicatele l-au criticat de i-au mers fulgii. 
Acum, a comis-o din nou. Teodorovici s-a lăudat public că, în cadrul unei reuniuni informale cu miniștrii de Finanțe din Uniunea Europeană, a propus limitarea la cinci ani a dreptului de a lucra într-o țară europeană, astfel încât migranții să fie obligați să își ia tălpășița și să își caute de lucru în alt stat al UE. 
Cum era de așteptat, noua tâmpenie a fost copios criticată, în numele drepturilor cetățenilor europeni, al pieței muncii unice comunitare, al articolului nr. 45 din tratatul Uniunii Europene și al unui mare număr de argumente economice. 
Eu unul îl înțeleg pe Teodorovici. Este prea tânăr, face umbră Pământului de doar 45 de ani și nu le are cu economia reală. A lucrat doar la stat și în politică, sectoare în care se cultivă iluzia că tot ce zboară se mănâncă. Dar nu trebuie să i-o luați în nume de rău! Omul a încercat doar să se facă util, să ofere soluții la gravele probleme ale pieței muncii și ale bugetului general consolidat. Și-o fi spus că dacă li se limitează românilor dreptul la muncă în străinătate, se întorc puhoi acasă, nerăbdători să muncească pe bani puțini și să plătească dări către bugetele statului. 
Ministrul Finanțelor nu este singurul care își face iluzii. Sorina Pintea, șefa Ministerului Sănătății, ar vrea să-i lege de glie pe medicii rezidenți. Își imaginează că, dacă îi obligă să semneze un act adițional la contractul de muncă, aceștia nu vor mai pleca din țară. Ba să avem rezon, doamnă ministru, de-abia atunci vor emigra mai abitir. Și-apoi, cum vă puteți închipui că Parlamentul României ar putea vota o lege care să-i oblige pe medici să dea înapoi salariul primit pentru munca depusă în perioada rezidențiatului, în eventualitatea că își pun coada pe spinare și pleacă în lumea mare? Credeți că parlamentarii Puterii, printre care sunt destui oameni cu scaun la cap, ar vota o lege curat neconstituțională? 
★ ★ ★
Stimați cititori, oricâte opreliști și bariere ar inventa guvernanții, nu vor reuși să stopeze exodul românilor pe piața internațională a muncii, dacă nu acționează asupra cauzelor care îi determină să plece din țară. 




Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3877 secunde