Gazele din Marea Neagră, un subiect care solicită consens politic
Articole recomandate
CFR Infrastructură Constanţa: Trecerea la ora de vară nu afectează circulaţia trenurilor de călători
29 Martie 2024
Ministerul Finanţelor: Finanţare de 2,25 miliarde lei pentru investiţiile majore în industriile cu tradiţie în România
29 Martie 2024
Crescătorii de păsări vin cu precizări despre culorile puilor și controalele efectuate de autorități
28 Martie 2024
Ministrul Economiei, energiei și mediului de afaceri, Virgil Popescu, a declarat luni că gazele din Marea Neagră reprezintă un subiect de țară pe care trebuie să existe consens politic și că Legea Offshore, care a stârnit numeroase discuții, poate fi modificată doar în Parlament, relatează Agerpres. Prezent la forumul "Importanța geostrategică și economică a Mării Negre în actualul context european", ministrul a adus în discuție Pactul Verde European și necesitatea gazelor naturale – inclusiv din Marea Neagră – pentru a putea îndeplini țintele acestuia.
În România, aproximativ 25% din energie este produsă pe bază de cărbune. Comisia Europeană și Uniunea Europeană își propun, prin Green Deal (Pactul Verde European), ca, până în 2030, să reușească o reducere cu 55% a emisiilor de dioxid de carbon (CO2), iar în 2050 să existe neutralitate din punct de vedere al acestor emisii. "Pentru România, este o țintă realistă. Ce facem cu cărbunele? Este o problemă foarte mare. Trebuie să folosim toți banii europeni, Fondul de tranziție europeană de 750 de milioane de euro – să îl ducem acolo unde trebuie, în zonele carbonifere, în Valea Jiului, în Oltenia, Gorj, Mehedinți, Vâlcea, ca tranziția să fie cât mai ușoară".
Popescu a spus că trebuie gândite strategii și pentru Complexul Energetic Hunedoara, Termocentrala de la Midia, Termocentrala de la Paroșeni și patru mine din componența ei. "Ne vom asigura ca, până în 2030, să se respecte acea reducere de 50% a emisiilor CO2 pe zona de producere a energiei electrice din cărbune. (...) Pentru asta, avem nevoie de gaz, iar România deține rezerve onshore și offshore. Gazele din Marea Neagră reprezintă un subiect de țară pe care trebuie să existe consens politic".
Recent, ministrul a aprobat foraje geologice pentru amplasarea conductei în zona Midia. "În 2021 - 2022, vom avea primele gaze aduse din acel perimetru pe țărm", a adăugat el la întâlnirea de luni.
În România, aproximativ 25% din energie este produsă pe bază de cărbune. Comisia Europeană și Uniunea Europeană își propun, prin Green Deal (Pactul Verde European), ca, până în 2030, să reușească o reducere cu 55% a emisiilor de dioxid de carbon (CO2), iar în 2050 să existe neutralitate din punct de vedere al acestor emisii. "Pentru România, este o țintă realistă. Ce facem cu cărbunele? Este o problemă foarte mare. Trebuie să folosim toți banii europeni, Fondul de tranziție europeană de 750 de milioane de euro – să îl ducem acolo unde trebuie, în zonele carbonifere, în Valea Jiului, în Oltenia, Gorj, Mehedinți, Vâlcea, ca tranziția să fie cât mai ușoară".
Popescu a spus că trebuie gândite strategii și pentru Complexul Energetic Hunedoara, Termocentrala de la Midia, Termocentrala de la Paroșeni și patru mine din componența ei. "Ne vom asigura ca, până în 2030, să se respecte acea reducere de 50% a emisiilor CO2 pe zona de producere a energiei electrice din cărbune. (...) Pentru asta, avem nevoie de gaz, iar România deține rezerve onshore și offshore. Gazele din Marea Neagră reprezintă un subiect de țară pe care trebuie să existe consens politic".
Recent, ministrul a aprobat foraje geologice pentru amplasarea conductei în zona Midia. "În 2021 - 2022, vom avea primele gaze aduse din acel perimetru pe țărm", a adăugat el la întâlnirea de luni.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Luni, 24 Februarie 2020
Luni, 24 Februarie 2020
Miercuri, 12 Februarie 2020
Marţi, 04 Februarie 2020
Marţi, 04 Februarie 2020
Miercuri, 15 Ianuarie 2020
Miercuri, 12 Februarie 2020
Sâmbătă, 01 Februarie 2020
Vineri, 24 Ianuarie 2020
Joi, 23 Ianuarie 2020