Alții au pățit-o mai rău decât România

Flota comercială britanică a pierdut peste 1.300 nave în numai 25 de ani

372

Articole de la același autor

România avea o flotă de 301 nave maritime sub pavilionul național, în 1989. Astăzi, mai are doar 8 nave. "Performanța" ei este insignifiantă pe lângă cea a flotei britanice. Din 1975 și până azi, numărul navelor cu capacitatea de minimum 500 tone registru brut, deținute și înregistrate în Regatul Unit s-a prăbușit de la 1.600 la mai puțin de 300 de unități, în vreme ce numărul navigatorilor britanici îmbarcați pe ele a scăzut de la 90.000 la 16.000 persoane.
Experții în probleme shipping și de securitate națională, precum și sindicatele navigatorilor britanici își exprimă îngrijorarea față de această involuție catastrofală. Ei se tem că declinul a ceea ce este cunoscut drept "a patra armă" a securității naționale, va slăbi Marea Britanie strategic și economic. Regatul Unit va fi forțat să devină dependent de shipping-ul străin și să fie mai puțin capabil de a lua parte la operațiunile militare din alte zone ale lumii.
Reducerea parcului de nave aflate sub pavilion național a afectat dramatic forța de muncă. Ea se confruntă, în prezent, cu fenomenul grav al îmbătrânirii. Vârsta medie a ofițerilor britanici a crescut cu aproape un deceniu în ultimi 25 de ani. Pe de altă parte, numărul cadeților în pregătire a scăzut la un nivel critic. În aceste condiții nu mai există speranțe pentru întinerirea corpului ofițeresc. Degradarea structurii pe vârste a provocat teama că factorul biologic va afectata abilitățile generale ale celor ce lucrează în industria maritimă a Marii Britanii, un domeniu de activitate cu o cifră de afaceri de 10 miliarde de lire sterline pe an, care asigură realizarea a 95% din comerțul britanic.
Într-un raport intitulat "Nu uitați cea de a patra armă", Sindicatul Maritim "Nautilus UK" își exprimă profunda îngrijorare față de implicațiile strategice ale acestui declin și solicită Camerei Comunelor să ordone o cercetare în această chestiune.
Ce anume a determinat dispariția a peste 1.300 de nave de sub pavilionul britanic? O primă cauză o reprezintă schimbările din shipping. Apariția navelor specializate, precum portcontainerele (care pot transporta mai multă marfă), a dus la "pensionarea" unor largi categorii de nave, în frunte cu cargourile. Pe de altă parte, regimul taxelor din Marea Britanie, care a funcționat până în anul 2000, a descurajat armatorii să mai rămână sub pavilionul britanic.
Politica de recrutare dusă de companiile de navigație este răspunzătoare de fenomenul de îmbătrânire a forței de muncă. Ea este structurată pe termen scurt. Într-o asemenea schemă, este mai puțin loc pentru formarea tinerilor britanici și un interes mai puternic pentru personalul străin, angajat pe perioade reduse.
Pentru a stopa declinul, începând din anul 2000, Regatul Unit a introdus taxa pe tonaj, care înlocuiește impozitul pe profit. Rezultatele au început să se simtă. Din 2000 și până în 2006, numărul navelor înregistrate în Marea Britanie a crescut de la 241 la 295. România ar trebui să tragă învățăminte din propria experiență navală și din cea a britanicilor, dacă dorește renașterea propriei flote.

România avea o flotă de 301 nave maritime sub pavilionul național, în 1989. Astăzi, mai are doar 8 nave. "Performanța" ei este insignifiantă pe lângă cea a flotei britanice. Din 1975 și până azi, numărul navelor cu capacitatea de minimum 500 tone registru brut, deținute și înregistrate în Regatul Unit s-a prăbușit de la 1.600 la mai puțin de 300 de unități, în vreme ce numărul navigatorilor britanici îmbarcați pe ele a scăzut de la 90.000 la 16.000 persoane.
Experții în probleme shipping și de securitate națională, precum și sindicatele navigatorilor britanici își exprimă îngrijorarea față de această involuție catastrofală. Ei se tem că declinul a ceea ce este cunoscut drept "a patra armă" a securității naționale, va slăbi Marea Britanie strategic și economic. Regatul Unit va fi forțat să devină dependent de shipping-ul străin și să fie mai puțin capabil de a lua parte la operațiunile militare din alte zone ale lumii.
Reducerea parcului de nave aflate sub pavilion național a afectat dramatic forța de muncă. Ea se confruntă, în prezent, cu fenomenul grav al îmbătrânirii. Vârsta medie a ofițerilor britanici a crescut cu aproape un deceniu în ultimi 25 de ani. Pe de altă parte, numărul cadeților în pregătire a scăzut la un nivel critic. În aceste condiții nu mai există speranțe pentru întinerirea corpului ofițeresc. Degradarea structurii pe vârste a provocat teama că factorul biologic va afectata abilitățile generale ale celor ce lucrează în industria maritimă a Marii Britanii, un domeniu de activitate cu o cifră de afaceri de 10 miliarde de lire sterline pe an, care asigură realizarea a 95% din comerțul britanic.
Într-un raport intitulat "Nu uitați cea de a patra armă", Sindicatul Maritim "Nautilus UK" își exprimă profunda îngrijorare față de implicațiile strategice ale acestui declin și solicită Camerei Comunelor să ordone o cercetare în această chestiune.
Ce anume a determinat dispariția a peste 1.300 de nave de sub pavilionul britanic? O primă cauză o reprezintă schimbările din shipping. Apariția navelor specializate, precum portcontainerele (care pot transporta mai multă marfă), a dus la "pensionarea" unor largi categorii de nave, în frunte cu cargourile. Pe de altă parte, regimul taxelor din Marea Britanie, care a funcționat până în anul 2000, a descurajat armatorii să mai rămână sub pavilionul britanic.
Politica de recrutare dusă de companiile de navigație este răspunzătoare de fenomenul de îmbătrânire a forței de muncă. Ea este structurată pe termen scurt. Într-o asemenea schemă, este mai puțin loc pentru formarea tinerilor britanici și un interes mai puternic pentru personalul străin, angajat pe perioade reduse.
Pentru a stopa declinul, începând din anul 2000, Regatul Unit a introdus taxa pe tonaj, care înlocuiește impozitul pe profit. Rezultatele au început să se simtă. Din 2000 și până în 2006, numărul navelor înregistrate în Marea Britanie a crescut de la 241 la 295. România ar trebui să tragă învățăminte din propria experiență navală și din cea a britanicilor, dacă dorește renașterea propriei flote.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 0.3042 secunde